In: Lucrările Conferinţei “Bibliotecile pedagogice în societatea (re)cunoaşterii”: Bucureşti: 28-30 septembrie 2005: Vol.1: Secţiunea Biblioteconomie. Bucureşti: Editura Bibliotecii Pedagogice Naţionale “I.C.PetrescuŢ”, 2006, p.44-52.

Prezentare Powerpoint a Proiectului: prezentare-proiect

In epoca unor transformări semnificative la nivel educativ şi informaţional apare din ce în ce mai clar şi mai imperativ faptul că este necesară formarea şi dezvoltarea competenţelor informaţionale încă din primii ani de şcoală. Conceptul de « stăpânire a informaţiei » («maîtrise de l’information») a apărut graţie unor tendinţe de promovare a formării aşa-numitelor abilităţi pentru informaţie, tendinţe manifestate în diferite părţi ale lumii începând cu a doua jumătate a secolului XX. Profilul persoanei instruite pentru informaţie este însă acelaşi, indiferent de frontierele geografice. Iată, spre exemplu, cum sunt definite într-un document apărut în SUA în anul 1998, referitor la normele şcolare de instruire pentru informaţie şi tehnologie [1] cele câteva elemente care caracterizează o persoană educată pentru informaţie :

1. să identifice şi să articuleze nevoile de informare

2. să identifice şi să selecteze sursele de informare corespunzătoare

3. să formuleze şi să efectueze în mod eficient strategiile de cercetare adecvate diferitele tipuri de resurse documentare

4. să evalueze în mod critic informaţia căutată

5. să organizeze, să sintetizeze, să integreze şi să pună în practică informaţia găsită

6. să comunice demersul de cercetare realizat

7. să înţeleagă structura mediului informaţional şi procesul prin care informaţia este produsă, organizată şi difuzată

8. să înţeleagă ordinea publică şi exigenţele morale referitoare la accesul la informaţie şi utilizarea acesteia.

Este de la sine înţeles că nici o persoană, nici o unitate şcolară şi nici o structură info-documentară nu poate crea singură astfel de indivizi, că se impune colaborarea permanentă între corpul profesoral şi specialiştii ştiinţelor informării şi comunicării. Şi se impune, cu siguranţă, o restructurare şi o modificare a curriculei existente cel puţin la nivelul învăţământului preuniversitar. Se invocă adesea şi în mod acuzator lipsa de repere a tinerilor, incapacitatea lor de a discerne binele de rău, adevărul de minciună. Se spune adesea că, ei, tinerii, îşi cunosc drepturile şi îşi ignoră îndatoririle. Se uită din nebăgare de seamă sau din orgoliu că, în absenţa unor valori prin care drumul să capete un sens, o direcţie, o finalitate, orice reper este inutil pentru cel care merge. La ce bun să declarăm război lipsei de repere a adolescenţilor atunci când nu le indicăm direcţia bună, când ei nu au nici un mijloc de a-şi exersa libertatea şi responsabilitatea, când în faţa proiectelor unei societăţi căreia nu-i înţeleg nici sensul nici coerenţa nu le rămâne decât supunerea sau revolta ? Nu despre război trebuie să fie vorba, în opinia noastră, ci despre o încercare comună a educatorului şi a educatului de a îmblânzi necunoscutul lumii. Parafrazând o afirmaţie a lui Aimé Césaire aş spune, cu riscul asumat al păcatului de a cădea în patetic: „ l’éducation, c’est tout ce que l’homme a inventé pour rendre le monde vivable et la mort affrontable»[2]

Demersul de cercetare documentară

Termenul de “cercetare documentară”, utilizat pentru prima dată în 1950 de către Kelvin N. Moers, are astăzi mai multe accepţiuni. “Le Dictionnaire encyclopédique de l’information et de la documentation”, apărut la editura pariziană “Nathan” în 1997, citează trei dintre ele: operaţia prin care documentele sunt selectate din fondul documentar la cererea unui utilizator; furnizarea, în funcţie de o cerere bine definită de utilizator, a unor elemente de informare documentară corespunzătoare; un răspuns mai mult sau mai puţin elaborat la o cerere a utilizatorului, răspuns care trebuie să conducă la realizarea unui anumit produs documentar (bibliografie, sinteză etc).

Graţie proiectului bilateral româno-francez „Educaţia pentru informaţie în mediul rural defavorizat” în toate judeţele din România au fost create centre de documentare şi informare şcolare (C.D.I.), iar în unele dintre ele iniţierea elevilor în tehnicile de cercetare documentară se realizează în mod sistematic. Experienţa pe care o vom prezenta s-a realizat într-un liceu în care există, din anul 2000, o astfel de structură info-documentară şi în care spaţiul şi resursele documentare ale C.D.I. sunt integrate în mod efectiv atât în procesul cotidian de predare-învăţare, cât şi în cadrul numeroaselor activităţi extraşcolare realizate cu elevii.

Se vorbeşte, în general, despre două tipuri de cercetare documentară:

1. cercetarea documentară punctuală: presupune o simplă prelevare de informaţii, respectiv găsirea unui răspuns la o anumită întrebare vizând viaţa şcolară, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; cercetarea documentară punctuală reprezintă o etapă foarte limitată în timp, parcursă în cadrul şi în serviciul unui proiect global. Spre exemplu, în cazul proiectului nostru, consultarea catalogului sistematic al C.D.I. pentru a afla care sunt documentele referitoare la cultura şi civilizaţia Franţei.

2. cercetarea documentară de lungă durată: constituie ea însăşi obiectul unui proiect; un astfel de demers are un dublu scop: primul este acela de a găsi informaţiile căutate, deci de a găsi răspunsuri la anumite întrebări; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul să se înscrie într-o metodologie de cercetare, aşadar să înveţe să caute şi nu doar să găsească un document sau altul; revenind la exemplul nostru, elevii învaţă să utilizeze catalogul tradiţional al unui C.D.I./al unei biblioteci: învaţă ce este acela un catalog, ce tipuri de cataloage există, ce fel de informaţie oferă fiecare dintre ele, care sunt regulile de redactare a unei fişe de catalog, ce corespondenţe se pot stabili între fişa de catalog şi o listă de referinţe bibliografice, cum se interoghează o bază locală de date (un catalog informatizat) sau o bază de date la distanţă .

Despre cel de al doilea tip de cercetare documentară a fost vorba în experienţa didactică pe care am ales să o prezentăm în acest articol. Activitatea a fost propusă unor elevi din clasa a X-a, profil Ştiinţe sociale, ca o aplicaţie practică la conţinuturile Programei cursului opţional de „Iniţiere în cercetarea documentară” şi anume, însuşirea de către elevi a tehnicii de realizare a unui dosar de presă. Pentru realizarea acestui produs documentar elevii şi-au însuşit următoarele informaţii esenţiale:

DOSARUL DE PRESĂ
Ce este?
O colecţie de articole care tratează un anumit subiect, apărute în presă într-o perioadă dată.
De ce este necesar?

• Pentru a urmări un eveniment/un subiect şi a-i cunoaşte ecourile în presă şi în opinia publică
• Pentru a descoperi pluralitatea opiniilor emise în presă şi a trezi simţul critic al cititorului faţă de un anumit eveniment/subiect.

Cum se întocmeşte un dosar de presă?

• Alegeţi cu grijă evenimentul/subiectul care vă interesează şi clarificaţi-l. Stabiliţi-vă o listă de cuvinte-cheie.
• Căutaţi în presă articole tratând un anumit eveniment/subiect.
• Originea articolelor trebuie să fie variată: periodice diferite, autori diferiţi, diferite tipuri de articole (informative, economice, umoristice, argumentative etc).
• Fotocopiaţi fiecare articol selecţionat şi precizaţi: numele ziarului/revistei, autorul articolului, data de apariţie, numărul periodicului, eventual rubrica şi pagina.
• Ordonaţi documentele în funcţie de criteriul ales (cronologic sau tematic)
• Intocmiţi un sumar şi o pagină de prezentare a dosarului de presă. Menţionaţi titlul dosarului şi perioada în care au apărut articolele alese de dumneavoastră.

S-au parcurs etapele clasice ale unui demers de cercetare documentară (definirea obiectivelor de cercetare, analizarea subiectului, organizarea muncii, adunarea datelor, căutarea şi selectarea documentelor pertinente, prelucrarea, sintetizarea şi comunicarea informaţiilor, evaluarea activităţii) şi s-au respectat întocmai criteriile de întocmire a dosarului de presă, menţionate în fişa-ghid mai sus prezentată. Elevii au identificat în 9 publicaţii periodice (Adevărul, Libertatea, Jurnalul Naţional, România liberă, Formula AS, Academia Caţavencu, Unirea, Informaţia de Alba, Monitorul de Alba), apărute în perioada 17 – 27 ianuarie 2005, acele articole care tratau diferite subiecte aparţinând vastului domeniu al gastronomiei. Fiecare articol a fost integrat într-o anumită categorie (preparate culinare, sfaturi gastronomice), a fost fotocopiat, decupat şi lipit cu grijă pe o coală de hârtie format A4. Fiecare pagină a fost numerotată şi pentru fiecare articol reţinut s-a menţionat sursa (cu respectarea normelor de redactare a unei referinţe bibliografice). Planşele astfel realizate au fost aşezate într-un dosar pentru care elevii au întocmit un sumar şi o copertă.

Realizarea acestui dosar de presă a constituit doar una dintre activităţile propuse într-un proiect mai complex, proiectul „Ziua gustului”, derulat în parteneriat de două licee albaiuliene, Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” şi Liceul de Muzică şi Artă plastică, la iniţiativa şi sub coordonarea Casei Corpului Didactic Alba, proiect pe care îl prezentăm pe larg în secţiunea Anexe, nu cu pretenţia de a oferi un model, ci un exemplu de reuşită posibilă graţie pasiunii iremediabile pentru carte şi profesia de dascăl, pasiune de care se fac „vinovaţi” cei care au transformat, cu ajutorul unor copii minunaţi, o idee în realitate vie.

Bibliografie selectivă:

Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999

Demellier, Hervé. Du sujet à la production : les étapes. Adresa URL : www.acpoitiers.fr/doc/contributions/Her_Dem/suj_prod/index.htm

Michel, Jean; Nicoleta Marinescu; Ianuş, Mariana. Formarea în societatea informaţiei, societate în formare. Adresa URL : http://biblioteca.euroweb.ro/volume.htm

Recherche documentaire et maîtrise de l’information: Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. C.R.D.P. de Rouen, 2000

Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: C.R.D.P., 1996

Colegiul Naţional“Horea,Cloşca şi Crişan“Alba Iulia

An şcolar:2004-2005

ACŢIUNE C.D.I. DIN PROIECTUL ŞCOLII PENTRU CARE SE SOILICITĂ RESURSE FINANCIARE

Denumirea acţiunii	« Ziua gustului »

Cărei axe din proiectul şcolii îi corespunde acţiunea: Asigurarea unei bune educaţii a elevilor

Acţiunea este : nouă

Obiectivele acţiunii: să favorizeze multiplicarea şi diversificarea situaţiilor de exprimare în public, în limba maternă şi în limba franceză să pună în valoare producţiile elevilor să contribuie la deschiderea şcolii spre exterior să faciliteze si să încurajeze utilizarea resurselor C.D.I. şi descoperirea altor locuri de lectură: bibliotecă, mediatecă.

Descrierea acţiunii(durata, frecvenţa, modalităţi de desfăşurare, rolul eventual al partenerilor:Proiectul se va derula între 28 februarie 2005 şi 10 martie 2005 şi va urmări tratarea gustului, respectiv a practicilor şi obişnuinţelor gastronomice româneşti şi franceze sub diverse forme. Elevii participanţi vor putea să aleagă tema şi modalitatea de prezentare: prezentarea unei reţete culinare şi a produsului realizat efectiv în conformitate cu această reţetă prezentarea unor obiceiuri legate de domeniul gastronomiei prezentarea unor reţete culinare specifice unei anumite regiuni din România sau Franţa realizarea unei expoziţii/videoproiecţii/lecturi dramatizate sau a unui dosar documentar/dosar de presă/referat/afiş pe tema „Alimentele în literatură/pictură/muzică. Prezentările nu vor fi exhaustive, ci vor fi astfel realizate încât să trezească interesul şi curiozitatea elevilor participanţi. Etape: Aducerea la cunoştinţa elevilor a condiţiilor de participare şi constituirea echipelor fiecărei clase. Realizarea unui dosar de presă cu elevii clasei a X-a G (perioada 17.01.2005 – 27.01.2005). Selectarea fragmentelor literare şi pregătirea momentului de lectură dramatizată. Tehnoredactarea, în variantă bilingvă (română, franceză) a reţetelor pentru care elevii vor prezenta o mostră la expoziţia culinară organizată la C.C.D. Alba în data de 10 martie 2005. Selectarea şi înregistrarea unor secvenţe video din diverse filme în vederea organizării unui concurs « Priviţi, în gol înghiţiţi şi…recunoaşteţi filmul ! »

Evaluare (Cine? Când? Cum?):Documentară: Realizată de către profesorii coordonatori şi documentarist/bibliotecar prin urmărirea statisticii de bibliotecă, a comportamentului şi a gradului de implicare a elevilor.Disciplinară: realizată de către profesorul documentarist în cadrul cursului de „Iniţiere în cercetarea documentară”.

Elevi vizaţi:	Personal didactic angajat în acţiune:	Personal didactic auxiliar angajat în acţiune:	Parteneri
Nivel: clasa a IX-a – clasa a XII-a Numărul claselor: IX G, IX I, X G Efectiv de elevi:	Numele, prenumele, disciplina: Prof. Georgeta Bădău	Numele, prenumele, funcţia: Ing.ec.Genţiana Onişoru (bibliotecar C.C.D. Alba) Prof.Stela Curta (bibliotecar C.N. « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia)	C.C.D. Alba (iniţiatoarea proiectului) Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia C.D.I. Vinţu de Jos

Resurse financiare necesare:

Cheltuieli:Coli A4, lipici, ace cu gămălie, folii transparente, caseta video, premii

Modalităţi de procurare a resurselor financiare (propuneri):Bugetul C.D.I.Sponsori

AVIZUL DIRECTORULUI:

---

[1] Wisconsin’s Model Academic Standards for Information & Technology Literacy. Madison, WI: The Department, 1998. http://www.madison.k12.wi.us/lms/infolit/MMSDK12InfoLitStand.pdf

[2] „ educaţia este tor ceea ce omul a inventat pentru a putea trăi în lume şi pentru a putea înfrunta moartea”

---

Publié par Georgeta Bădău le 17 novembre 2009 dans Articolele mele publicate în limba română
Tags :: articolele mele, FLE, proiecte, projet interdisciplinaire
Vous pouvez laisser une réponse, ou un trackback depuis votre site.

---