Français langue étrangère (FLE)/CDI

Georgeta Bădău Formare/Formation CDI, documentaliste, legislaţie, profesor documentarist

Când lectura nu (mai) este un act solitar: cronica unui proiect româno-turc. In: Zilele Şcolii Albei: Simpozion de didactică: ediţia a X-a: Secţiunea 6: Rolul proiectelor în realizarea unor parteneriate autentice în educaţie. Alba Iulia, 28 mai 2010 (ISSN )

Lansat la 14 ianuarie 2005 ca acţiune transversală a programului Comisiei Europene « Educaţie şi formare de-a lungul întregii vieţi », programul E-Twinning reprezintă o operaţiune de cooperare pedagogică prin intermediul noilor tehnologii,  destinată tuturor şcolilor din învăţământul preuniversitar şi tuturor cadrelor didactice, indiferent de disciplina predată.

Proiectul « Lectures partagées » : un proiect de lectură E-Twinning

Proiectul pe care am ales să-l prezentăm la ediţia 2010 a « Zilelor şcolii Albei » a debutat  în octombrie 2009, la iniţiativa a două profesoare formate în egală măsură în domeniul predării limbii franceze ca limbă străină, cât şi în domeniul ştiinţelor informării şi documentării (Christelle Demange-Ducrot, Liceul francez Sainte Pulchérie din Istanbul şi Georgeta Badau, Colegiul Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia).

Lansarea  propriu-zisă a proiectului a fost pregătită de o perioadă de 4 luni (aprilie – septembrie 2009) în care s-a ales partenerul de proiect prin intermediul site-ului  FRANC-PARLER (http://www.francparler.info/pa/annonces.php) şi s-a purtat atât de necesara corespondenţă preliminară între profesorii responsabili de proiect pentru  punerea la punct a liniilor directoare ale acţiunii.

Odată cu deschiderea anului şcolar 2009-2010, în luna septembrie, s-a realizat înscrierea elevilor şi înscrierea proiectului validat de către directorii celor două unităţi de învăţământ. Am decis ca grupul de lucru să fie format din elevi benevoli, având vârste diferite (15-18 ani) şi nivele diferite de cunoştinţe de limba franceză (A2 – B1). Elevii au semnat un regulament al proiectului prin care se obligau : să utilizeze limba franceză ca limbă de lucru şi comunicare, să fie politicoşi, să nu redacteze texte cu caracter injurios, rasist, violent sau pornografic, să respecte drepturile de autor (să nu difuzeze documente fără acordul autorului lor şi indicarea surselor de informare), să posteze articolele şi comentariile numai după validarea lor de către profesorii coordonatori. De asemenea, s-a solicitat acordul părinţilor pentru difuzarea textelor şi materialelor audiovizuale realizate de către elevi în cadrul proiectului.

Mai multe piste de lucru au fost identificate de către profesorii coordonatori pornind de la lectura unor texte literare (romane, poezie, teatru, proză scurtă etc) sau de la întâlniri ale membrilor clubului de lectură cu artişti, scriitori şi jurnalişti: lectură dramatizată, prezentări de carte, interviuri, benzi desenate, fragmente de critică literară, montaje video.

Toate produsele realizate de elevi au fost publicate pe blogul „Lectures partagées” (http://lewebpedagogique.com/lecturespartagees/) şi în Twinspace-ul proiectului (http://new-twinspace.etwinning.net/web/p16859/home).

De ce am ales blogul ca instrument de lucru?

Răspunsul este simplu.  Blogurile fac parte din peisajul numeric contemporan şi sunt utilizate în diferite domenii: educativ, artistic, politic, economic şi social. Pentru mediul şcolar, blogul reprezintă un suport de comunicare şi informare dinamic, simplu, care valorizează în mod prioritar exprimarea scrisă şi care poate fi uşor adaptat oricărui proiect interdisciplinar sau documentar (ateliere, corespondenţă şcolară,  exerciţii on-line, comunicare în interiorul unui grup de lucru, comunicare cu familia etc). Profesorilor de limba franceză, Federaţia Internaţională a Profesorilor de Franceză le propune în fiecare an, începând din 2008, în perioada octombrie-mai, un concurs internaţional de bloguri create în binom, pe o temă dată, de către elevi şi cadre didactice din două ţări diferite.[1]

Cititorii liceeni puşi în situaţie de comunicare reală în limba franceză

Elevii noştri au fost puşi în situaţie de comunicare reală, dar mai ales în situaţia de a citi, de a căuta şi valida informaţii prin compararea surselor, de a exprima un punct de vedere personal referitor la lecturile parcurse. Articolele postate pe blogul proiectului au fost îmbogăţite cu link-uri, imagini, documente video şi audio, iar rubrica de „Comentarii” a permis schimbul direct de idei şi opinii între membrii celor două cluburi de lectură din Alba Iulia şi Istambul. Totul în vederea găsirii unui plus de sens şi a unei motivări suplimentare pentru învăţarea limbii franceze.

Proiectul nostru a încurajat lectura de orice tip, de la reviste la romane-fluviu,  în limbă maternă sau în limba franceză, literatură clasică sau contemporană, pe suport tradiţional sau electronic. De o atenţie specială s-a bucurat literatura francofonă contemporană, recompensată uneori prin premii prestigioase şi adesea transpusă pe marele ecran.

Activităţile propriu-zise ale elevilor români s-au desfăşurat în marea lor majoritate în afara orelor de curs, în sala multimedia a Centrului de documentare şi informare. Accesul la Internet, multiplicarea materialelor utilizate în cadrul proiectului, realizarea înregistrărilor audio şi video s-au realizat cu acordul şi susţinerea permanentă a Conducerii instituţiei noastre.  De un real folos ne-a fost sprijinul pe care doamna Ioana Bogăţan, directoarea Teatrului „Prichindel” din Alba Iulia ni l-a acordat în realizarea unui  articol inspirat de romanul „Legături periculoase” al scriitorului francez Pierre Choderlos de Laclos .

Evaluarea disciplinară a produselor realizate de către elevi a urmărit: coerenţa şi conţinutul de idei, corectitudinea gramaticală şi lexicală, calitatea vocabularului, aşezarea în pagină şi ilustrarea textului cu documente audiovizuale.  Capacitatea de a repera informaţiile necesare în fondul documentar al CDI, capacitatea de a crea şi difuza conţinuturi multimedia, numărul de publicaţii împrumutate sau consultate în regim de sală de lectură au constituit criteriile de evaluare documentară a proiectului nostru.

Blogul „Lectures partagées” a fost desemnat recent de către Le Web pedagogique şi  organizatorii salonului INTERTICE 2010[2] ca blog finalist la categoria „Liceu”a concursului internaţional „Cel mai bun blog pedagogic al anului 2010”, concurs desfăşurat în perioada aprilie-mai a anului în curs[3].  Chiar dacă acestă competiţie este cvasinecunoscută în România, această nominalizare ne-a onorat şi ne-a motivat pentru continuarea parteneriatelor de acest tip, autentice „motoare” ale actului educativ.

BIBLIOGRAFIE:

CANON, Cécile. Utilisation pédagogique des blogs. BELC. Stage d’été: Module A 414, Nantes, 2008.

LANCIEN, Thierry. De la vidéo à Internet, 80 activités thématiques. Paris : Hachette FLE, 2004, 128 p.

POSLANIEC, Christian; Houyel, Christine. Donner le gout de lire : des animations pour faire découvrir aux jeunes le plaisir de lire. Paris:Editions de la Martinière, 2001, 250 p.

PROJETS-LECTURE au cœur du CDI . C.R.D.P. de l’Académie de Créteil, 1999, 141 p.

TOME, Mario.- Blogs et enseignement.- Revue en ligne Thot/Cursus, 2004.- Accessible en ligne sur : http://thot.cursus.edu/rubrique.asp?no=20999 et http://flenet.rediris.es/blog/carnetweb.html#enseignement

TREMION, Virginie.- Le blog : un outil pour l’enseignant du FLE.- Les usages des TICE en FLE/S, 2005.- Accessible en ligne sur : http://flenet.rediris.es/tourdetoile/VTremion_leblog.pps

---

[1] În anul şcolar 2008-2009, una dintre clasele pe care le coordonez în calitate de profesor de limba franceză (clasa a XII-a C, profil matematică-informatică – intensiv engleză) a reuşit performanţa de a fi laureată la categoria 15-18 ani a  primei ediţii a acestui concurs (lucrând în parteneriat cu elevii unei clase de la Episcopal High School- Bâton-Rouge din SUA). Blogul este accesibil la adresa: http://lewebpedagogique.com/decouvrirmonpays/ . Am descris pe larg acest proiect în articolul nostru „Când noile tehnologii ale informării şi comunicării intră în ora de limba franceză…”, articol publicat în In: Universul şcolii, an X, octombrie 2008, nr. 8(98), p.19-20.

[2]Eveniment care a avut loc la Paris, între 10 şi 12 mai 2010: http://www.intertice.fr/

[3]Informaţii suplimentare despre acest concurs sunt disponibile la adresa: http://lewebpedagogique.com/concours/2010/03/12/concours-du-meilleur-blog-pedagogique-2010/

Georgeta Bădău Activităţi/Activités (FLE/CDI), Articolele mele publicate în limba română médias, mes articles, proiecte, projet-lecture, TICE, Zilele Şcolii Albei

Tilbian, Carole (2005). Biblioteci şi bibliotecari din învăţământul secundar. Savoirs CDI. On-line : http://www.savoirscdi.cndp.fr/index.php?id=1464 [consultat la 20 august 2010]. Traducere în limba română de Georgeta Bădău. Titlul original: Bibliothèques et bibliothécaires scolaires du second degré en France

Georgeta Bădău Articolele mele publicate în limba română, Publicaţiile mele/mes publications biblioteca, CDI, profesor documentarist

Le CDI du Colegiul National “Horea, Closca si Crisan » d’Alba Iulia (Roumanie): interview de Georgeta Badau et Lucretia Birz : par Anne Francou, Savoirscdi, [mars 2010]. En ligne sur le site Savoirs CDI: des ressources professionnelles pour les enseignants-documentalistes

Georgeta Bădău Mes articles publiés en français CDI, mes articles, profesor documentarist

Bădău, Georgeta. La presse en classe de FLE: la structure d’un article de presse (2009): En-line : http://lewebpedagogique.com/ccfclujmediatheque/archives/1072 [consultat la 20 august 2010].

Objectifs :

Comprendre et réutiliser la structure d’un article de presse

Appréhender les notions de titre, chapeau, intertitre

Savoir utiliser la technique de la pyramide inversée

Pré-requis : Avoir déjà étudié les éléments constitutifs des revues et journaux.

Notions développées : titre, chapeau, intertitre, colonne, signature

Modalités de la séance :

Lieu : salle de classe/CDI/bibliothèque

Nombre d’élèves par séance : classe en demi-groupe ou classe entière

Intervenants : professeur de français et documentaliste/bibliothécaire

Outils pédagogiques : la fiche de travail distribuée aux élèves

Matériel pédagogique : photocopies d’articles, journaux, revues (à voir les abonnements de la Médiathèque du CCF Cluj et les liens Presse française et Presse francophone de son blog)

Matériel nécessaire : tableau papier, feutres, photocopies

Déroulement de la séance :

5′ : Consignes générales (but de la séance du jour, contexte de la séance) et distribution de la fiche technique en expliquant son utilisation.

40′ : Pour chaque question, 20′ pour répondre seul, puis correction en commun, en écrivant au tableau les réponses.

5′ : Evaluer la séance.

Evaluation :

Vérification, tout au long de la séance, que les consignes ont bien été comprises et appliquées. Evaluation du travail effectué sur la fiche distribuée aux élèves par le bibliothécaire- documentaliste pour évaluer la séance et remédier lors de la prochaine.

Fiche de l’élève

Comment lire un article de presse ?

Le lecteur potentiel est souvent pressé, fatigué, blasé. D’où la nécessité, dans le même article, de lui offrir deux circuits de lecture.

Un circuit court : Il comprend le surtitre, le titre, le sous-titre, le « chapeau » qui résume l’essentiel de l’article, éventuellement une ou plusieurs photos. Cet ensemble devrait contenir 80% des informations à transmettre.

Un circuit long. C’est l’article lui- même, auquel on se réfère pour en savoir plus. Plus il est long et plus il faut le couper d’intertitres qui le balisent en le résumant rapidement.

L’article de presse doit répondre aux cinq grandes questions de base (la règle des cinq W) :

Qui/Who ?

Quoi/What ?

Quand/When ?

Où/Where ?

Pourquoi/Why ?

La structure en pyramide inversée

Contrairement au texte littéraire ou à la dissertation, le texte de presse répond en « urgence » aux cinq questions fondamentales mentionnées ci-dessus, car il est nécessaire d’informer le plus vite possible le lecteur. Ces informations sont déjà le plus souvent présentes dans le titre et le sous-titre, le surtitre, voire dans le chapeau, mais également dans le début de l’article plutôt qu’à sa fin. D’où l’image d’une construction en pyramide inversée (beaucoup d’éléments au début et peu à la fin).

Exercices :

1. Observez attentivement l’article suivant et associez à chaque élément de la liste ci-dessous le chiffre qui lui correspond :

1. titre du périodique
2. rubrique
3. dossier
4. titre de l’article
5. chapeau
6. signature
7. photo
8. illustration/graphique/schéma
9. légende

• L’article a ……..colonnes et………paragraphes.

• Soulignez directement sur l’article les éléments de phrases répondant aux cinq W, en utilisant un code couleur (ex. rouge : qui ; noir : quoi ; bleu : où ; vert : quand ; jaune : pourquoi).

• Identifiez l’introduction et la conclusion de l’article.

2. Lisez attentivement les paragraphes ci-dessous et retrouver l’ordre journalistique initial de l’article, puis complétez la matrice avec la lettre qui correspond à chaque paragraphe (Source de l’article: MANNELI, Sophie. Il vit avec un trou noir à la place du cerveau [en ligne]. La Provence, 21/07/2007. Disponible sur le site: http://www.laprovence.com)

a. Comment un tel prodige est-il possible? « Le cerveau, quasiment absent sur les images s’est développé en périphérie, aplati contre les parois de la boîte crânienne », précise le spécialiste. Une adaptation rendue nécessaire par l’hydrocéphalie dont souffre cet homme depuis l’âge de six mois. À cette époque, un drain lui avait été posé pour dériver le liquide céphalo-rachidien. Une deuxième intervention avait été réalisée quatorze ans plus tard.

b. Ce n’est qu’à 44 ans, à cause de douleurs à la jambe gauche, que le patient a pratiqué un scanner et une IRM, dont les images ont révélé l’existence de ce « trou noir »: des cavités ventriculaires énormes, dilatées par le liquide céphalo-rachidien. « Refoulées en périphérie de la boîte crânienne, les substances grises et blanches du cerveau ont dû émigrer pour survivre », résume le Dr Feuillet, qui vient de publier ce cas étrange dans la fameuse revue scientifique britannique The Lancet.

c. C’est un Marseillais. Il a 44 ans. Vous l’avez peut-être croisé un jour dans l’administration où il travaille. Ou à l’école où il va chercher ses deux enfants. Cet homme, qui vient de devenir un héros de la littérature médicale, tient pourtant à conserver l’anonymat. Il est vrai que sa particularité a de quoi susciter les sarcasmes: les médecins ont découvert un grand trou noir à la place de son cerveau…

d. Et le Marseillais peut être fier de son « tiny brain » (petit cerveau). « Son cas montre que le cerveau est capable de s’adapter à des situations imprévues, se débrouille de fonctionner autrement ». Un immense espoir pour les malades atteints de sclérose en plaque, ou les victimes d’accidents vasculaires, dont les lésions cérébrales pourraient être en partie compensées par des ressources du cerveau jusque-là insoupçonnées.

e. C’est bien ce qui apparaît à l’image, sur les scanners et les IRM réalisés en 2003 à l’hôpital de la Timone. Un tel vide sidéral dans la boîte crânienne, « correspond à une personne démente, grabataire », explique le Dr Lionel Feuillet, neurologue au pôle neurosciences de la Timone. Or, son patient, fonctionnaire sans problème, a suivi une scolarité sans histoire, avec une intelligence à peine inférieure à la normale. Son QI est de 75 pour une moyenne de 100.

Bibliographie:

Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999.

MARCEL, Alexandre. 50 activités pour apprivoiser son journal. CRDP Tarn-et-Garonne, 1996.

RECHERCHE documentaire et maîtrise de l’information. Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. Rouen : C.R.D.P. de Haute-Normandie, 1999.

Georgeta Bădău Activităţi/Activités (FLE/CDI), Mes articles publiés en français, Publicaţiile mele/mes publications CDI, cercetarea documentară, fişa pedagogică