Français langue étrangère (FLE)/CDI

Beaucoup de classes du monde entier ont participé à cette deuxième édition (2010) du concours Blogons en français sur le thème Partagez vos passions !

Pour connaître notre projet, cliquez ici: De notre projet

Pour connaître les résultats, allez sur le site FIPF: http://www.fipf.info/index.php?post/2010/06/23/Resultats-du-concours-de-blogs

Les blogs lauréats dans la catégorie d’âge 9-14 ans sont :

• Agnès Picot (Italie) et Céline Rieu (Mauritanie)
• Cristina Sica (Brésil) et Aurelia Stroie (Roumanie)

Les blogs lauréats dans la catégorie d’âge 15-18 ans sont :

• Aline Dupont (Allemagne) et Georgeta Badau (Roumanie)
• Danielle Douieb (Israël) et Mihaela Git (Roumanie)

Je remercie Mme Aline Dupont et ses élèves, mais je remercie surtout mes élèves de la Xe  E (L2)  sans qui cette réussite n’aurait pas été possible!

Félicitations à toutes les classes participantes!

Georgeta Bădău

Activităţi/Activités (FLE/CDI) articolele mele, Bloguons en français, concours

Scurtă radiografie infodocumentară. In: Universul şcolii, an X, februarie 2008, nr.2(92), p.8-11 (coautor)

Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informării şi documentării în unităţile de învăţământ preuniversitar asistăm la o expansiune şi o diversificare a surselor de informare. Dacă fiecare profesor integrează (mai rapid sau mai lent) în câmpul său disciplinar noile locuri şi suporturi ale informaţiei, pentru instituţia de învăţământ rămâne crucială problema accesului egal, facil şi eficient al elevilor şi cadrelor didactice la aceste resurse. Oricare ar fi forma lor de organizare – bibliotecă sau centru de documentare şi informare (CDI)- structurile infodocumentare existente în unităţile de învăţământ preuniversitar trebuie să răspundă acestor exigenţe.

Este adevărat că fiecare CDI este contextualizat, îşi are istoria sa, mediul său social şi cultural, practicile sale în materie de gestiune sau pedagogie. Dar, dincolo de aceste diferenţieri, oricare structură de acest tip oferă elevului ocazia de a învăţa să folosească diferitele suporturi informaţionale şi să participe, prin intermediul lor, la o veritabilă activitate culturală şi ştiinţifică.

Nu ne propunem să demonstrăm că o astfel de structură infodocumentară poate fi un panaceu, dar sperăm ca „radiografia activităţii CDI » pe care o prezentăm în continuare (vezi fişierul: Raport CDI anul scolar 2007-2008) să reuşească a fi un argument suficient de convingător pentru ca existenţa unui CDI într-o unitate şcolară să fie privită drept o soluţie viabilă pentru modernizarea actului educativ.

Btc.Lucreţia Bîrz şi prof.Georgeta Bădău, Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan » Alba-Iulia

Observaţie:

Concepţia formularului de RAPORT PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CDI, utilizat în CDI începând cu anul şcolar 2005-2006, îmi aparţine.  Prof.Georgeta Bădău

Articolele mele publicate în limba română articolele mele, cercetarea documentară, ICD, proiecte

In : Universul şcolii, septembrie 2006, nr.7, p. 21.

Într-un eseu de tinereţe, Mircea Eliade, iubitul şi contestatul nostru Eliade, personalitate complexă sub al cărei nume Institutul Cultural Român a aşezat anul 2006 în România, apăra ideea interpretării unei opere în funcţie de simbolurile şi miturile ei fundamentale şi susţinea deplina libertate a oricărui exerciţiu de recitire pentru că, scria el, simbolul îşi face loc şi luminează în felul lui întreaga operă, cu sau fără voia autorului.

Proiectul pe care am ales să-l prezentăm în acest articol constituie, în opinia noastră, un astfel de exerciţiu de recitire (perfectibil, desigur) pe care l-am propus în luna februarie 2006 elevilor şi cadrelor didactice din Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia şi pe care îl propunem, iată, prin intermediul revistei UNIVERSUL ŞCOLII, tuturor acelora care vor dori să se apropie (într-un mod oarecum ieşit din şabloane) de textul eliadian.

Înscris în proiectul şcolii, proiectul de lectură „Mircea Eliade (1907 – 1986) » se derulează între 28 februarie 2006 şi 22 aprilie 2007. Prin activităţile propuse, proiectul vizează atingerea următoarelor obiective:

1. să ofere modalităţi atractive de acces la opera unui mari personalităţi a culturii române

2. să favorizeze multiplicarea situaţiilor de exprimare şi comunicare în limba maternă şi în limbi străine

3. să pună în valoare producţiile elevilor

4. să faciliteze şi să încurajeze utilizarea resurselor CDI şi descoperirea altor locuri de lectură (bibliotecă publică, bibliotecă specializată, librărie)

5. să asigure consolidarea parteneriatului bibliotecar/documentarist-echipă pedagogică

6. să contribuie la deschiderea şcolii spre exterior.

Derularea proiectului:

În cursul lunii februarie, în cadrul orelor de literatură română, limba franceză, istorie şi iniţiere în cercetarea documentară le-au fost făcute cunoscute elevilor datele generale ale proiectului şi condiţiile de participare la diferitele activităţi propuse de către echipa proiectului (profesorii de limba română Carmen Busuioc, Avram Cristea, Liviu Lodoabă şi Delia Pleşa, profesoara de istorie Daniela Cetean, bibliotecara instituţiei, prof. Steluţa Curta, şi cea care semnează prezentul articol şi care a iniţiat acest proiect, Georgeta Bădău). Iată activităţile la care ne-am gândit:

- organizarea unui concurs vizând cunoştinţele elevilor despre viaţa şi opera lui Mircea Eliade; după lectura integrală a operelor propuse pentru concurs, clasele participante îşi vor desemna echipa care le va reprezenta la prima etapă a concursului organizat la nivel de liceu; confruntarea finală va avea loc între două echipe, indiferent de nivelul de studiu al membrilor acestora; experienţa concursurilor similare organizate în anii anteriori ne determină să propunem chestionarele cu răspunsuri multiple, redactate de elevii participanţi sub coordonarea profesorului de limba română; C.D.I. va propune şi varianta sa tradiţională de concurs, „Un scriitor în 10 întrebări: Mircea Eliade », concurs la care participarea este individuală (elevii vor depune la C.D.I. fişele de răspuns, iar desemnarea câştigătorului se va face prin tragere la sorţi);

- sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice;

- expoziţii de desene inspirate de opera literară a lui Eliade;

- organizarea unui concurs de scrisori imaginare adresate personajului preferat din opera de ficţiune a lui Mircea Eliade; cele mai frumoase 10 scrisori vor fi traduse de către elevi în limba franceză şi se va realiza, în versiune bilingvă, un produs video: „Scrisoare imaginară personajului meu preferat/Lettre vidéo à mon personnage favori »;

- activităţile atelierului de lectură vor fi stabilite de comun acord de către elevii participanţi şi cadrele didactice coordonatoare: lectură publică a fragmentelor favorite, discuţii libere pe marginea vieţii şi operei lui Mircea Eliade, dezbateri , expuneri, întâlniri cu autori, dramatizare etc.

- realizarea de către elevii claselor în al căror program şcolar există cursul opţional de iniţiere în cercetarea documentară a unei bibliografii a lucrărilor scrise de sau despre Mircea Eliade (existente în fondul documentar al C.D.I.) şi a unui dosar de presă pornind de la publicaţiile periodice intrate prin abonament în colecţiile C.D.I. în perioada 28 februarie 2006 – 28 februarie 2007 sau consultabile on-line.

Paleta activităţilor se va putea extinde, în funcţie de propunerile elevilor şi cadrelor didactice sau didactice auxiliare care participă la realizarea proiectului.

Profesorul documentarist şi bibliotecarul şcolar au pus la dispoziţia utilizatorilor, în afara operelor propriu-zise, liste bibliografice, înregistrări audiovizuale, webografii. Un spaţiu expoziţional „Mircea Eliade » este în permanenţă actualizat şi completat în C.D.I.

Resursele financiare

necesare bunei desfăşurări a proiectului sunt asigurate din bugetul şcolii şi din sponsorizări (coli, dischete, lipici, ace cu gămălie, folii transparente, polistiren, casete video, CD-ROM, cheltuieli făcute pentru premierea participanţilor la diferitele ateliere şi pentru bilanţul proiectului).

Evaluarea proiectului

Evaluarea disciplinară a elevilor participanţi va fi realizată de către profesorii de disciplină coordonatori. Din punct de vedere documentar, evaluarea va fi făcută de către responsabilii C.D.I. (bibliotecar şi profesor documentarist) prin urmărirea comportamentului utilizatorilor şi a împrumuturilor.

În încheierea articolului nostru, vrem să le mulţumim tuturor celor care s-au implicat sau se vor implica într-un fel sau altul în acest proiect cu profunda credinţă că înţelegerea unei opere este, după cum scria undeva Mircea Eliade, « ca o fereastră către un univers de semnificaţii care altfel ar rămâne obscur, enigmatic sau chiar întru-totul ignorat ».

Prof.Georgeta Bădău, Colegiul Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Articolele mele publicate în limba română articolele mele, CDI, FLE, proiecte

In: Universul şcolii, an VI, septembrie 2004, nr.7, p.13-14.

Înscris în proiectul şcolii, proiectul de lectură « Dreptul la celebritate(Re)descoperirea unui scriitor: Iustin Panţa », iniţiat de către Centrul de Documentare şi Informare (CDI) al Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia, derulat în perioada 06 noiembrie 2002 – 06 noiembrie 2003, şi-a propus următoarele obiective:

1. să ofere modalităţi atractive de acces la opera unui scriitor puţin cunoscut publicului tânăr

2. să favorizeze multiplicarea situaţiilor de exprimare şi comunicare în limba maternă şi în limbi străine

3. să pună în valoare producţiile elevilor

4. să faciliteze şi să încurajeze utilizarea resurselor CDI şi descoperirea altor locuri de lectură (bibliotecă publică, bibliotecă specializată, librărie)

5. să asigure consolidarea parteneriatului documentarist-echipă pedagogică

6. să contribuie la deschiderea şcolii spre exterior.

Alegerea temei

Am iniţiat acest proiect având convingerea că există (încă) mulţi tineri pentru care poezia reprezintă o formă de a respira într-o lume bulversată şi confuză.

Dincolo de obiectivele enunţate mai sus, demersul nostru s-a dorit a fi un omagiu adus unui poet, poetul sibian Iustin Panţa, dispărut nedrept în toamna lui 2001, la nici 37 de ani, într-un tragic accident rutier.

De ce Iustin Panţa?

Înainte de toate, pentru că opera sa este puţin cunoscută publicului tânăr, deşi a fost salutată de către lumea literară românească, la fiecare apariţie fragmentară, începând cu 1991 – anul debutului editorial al scriitorului, cu câte un premiu prestigios, iar textele sale sunt cuprinse în antologii de poezie din multe ţări ale lumii.

Mai apoi, pentru că Iustin Panţa reprezintă un punct luminos în biografia mea spirituală.

Iustin Panţa (6 noiembrie 1964 – 26 septembrie 2001)

Nãscut la Bucureşti; absolvent al Facultãţii de Electronicã din Bucureşti, 1989; Redactor-şef al revistei de literaturã Euphorion din Sibiu, fondatã în anul 1989 de Uniunea Scriitorilor din România (U.S.R); membru al U.S.R. din 1992, iar din 1996 membru al Consiliului de Conducere al U.S.R.; din anul 2000 secretar al Asociaţiei Sibiu a U.S.R.; membru al Asociaţiei Jurnaliştilor Români.

Autor al volumelor:

Obiecte mişcate, Editura Eminescu, 1991. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România.

Lucruri simple sau echilibrul instabil, Editura Euphorion, 1992. Premiul Salonului International de Carte de la Cluj-Napoca, 1992.

Limitele puterii sau Mituirea martorilor (în colaborare cu Mircea Ivãnescu – un roman rusesc), Editura Litera, 1994.

Familia şi Echilibrul indiferent, Editura Arhipeleag, 1995. Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul Cartea Anului.

Banchetul; echilibrul stabil, Editura Albatros 1998, Premiul Saloanelor „Liviu Rebreanu », Bistriţa.

Manual de gânduri care liniştesc/Manual de gânduri care neliniştesc – o încercare de filozofie poeticã, Editura Cartea Româneascã, 2000; Premiul revistei Convorbiri literare, Iaşi, 2001.

Strada Euclid nr.8, familia M, piesă de teatru jucatã în România de Teatrul Naţional şi deVirginia Commonwealth Theatre University, S.U.A., 1998.

Publicaţii în principalele reviste de culturã din România şi în reviste din: Franta, Anglia, S.U.A.,Canada, Italia, Grecia, Germania, Serbia, Ungaria, Brazilia, Macedonia, Suedia, Letonia,Turcia, Spania şi Olanda.

Cuprins în antologii de poezie din: România, Spania, Germania, Suedia, Grecia, Italia, S.U.A. şi Olanda.

Derularea proiectului

Proiectul a fost lansat la 06 noiembrie 2002, cu două zile înaintea Conferinţei regionale a centrelor de documentare şi informare din Transilvania şi a deschiderii oficiale a noului CDI al instituţiei noastre. Invitat de onoare la lansarea proiectului a fost cunoscutul om de cultură, prof.univ.dr. Mircea Tomuş care, vorbind despre ideea noastră de a aşeza începuturile noului CDI sub semnul poeziei spunea: « aţi făcut o alegere care sigur este alegerea cea bună pentru că valorile sufleteşti, valorile spiritului, valorile cunoaşterii, valorile inteligenţei – astea sunt valorile care definesc omul, entitatea definitorie, entitatea supremă în existenţă [...]. Poezia este, poate, cel mai important dintre mijloacele de cultivare a valorilor spirituale, a acestor valori sufleteşti, a acestor valori superioare. Este cea mai la îndemână pentru că ea uzează de mijloacele cele mai la îndemână ale omului, de comunicarea prin cuvinte ». Iar din cuvinte se nasc alte forme de comunicare, frumoase, luminoase, verticale. Este lecţia pe care aveau să ne-o dea tinerii minunaţi care s-au apropiat cu îndrăzneală şi firesc de textul poetic al unui scriitor pe care nu-l cunoşteau. 

Iată care au fost cele trei volume ale lui Iustin Panţa propuse elevilor spre lectură:

¨ Obiecte mişcate (1991)

¨ Lucruri simple sau echilibrul instabil( 1992)

¨ Familia şi Echilibrul indiferent(1995).

Până la sfârşitul lunii noiembrie 2002 au fost constituite atelierele de traducere în limba engleză (prof.coord.Liliana Gligor) şi limba franceză (profesori coordonatori: Georgeta Bădău, Sonia Elvireanu şi Sorina Cîţu), atelierul de artă dramatică (prof.coord. Avram Cristea, ) şi atelierul de lectură (coordonat de prof.Stela Curta).

Începând cu primăvara lui 2003, graţie unui parteneriat cu Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, parteneriat intermediat de către inimoasa bibliotecară a CCD Alba, ing.ec. Viorica Genţiana Onişoru, proiectul a dobândit un nou atelier, atelierul de artă plastică, coordonat de prof. Diana Ţuculescu.

În cadrul orelor de literatură română, limbi străine şi educaţie artistică le-au fost făcute cunoascute elevilor datele generale ale proiectului şi condiţiile de participare la activităţile desfăşurate în cele patru ateliere. Pe măsura finalizării diferitelor lucrări ale elevilor angajaţi în proiect, acestea au constituit obiectul unor dezbateri, momente de lectură publică, videoproiecţii şi expoziţii.

La împlinirea unui an de la lansarea proiectului, la 06 noiembrie 2003, am asistat la un « bilanţ în doi timpi » :

La ora 14.00, Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » a găzduit: un moment muzical (oferit publicului de către elevi ai claselor XE şi XII E), recitalul de poezie trilingv « Numărul şapte şi luna/Le chiffre sept et la lune/Number seven and the moon », lectura dramatizată a scenariului « Eşarfa vişinie », scenariu gândit sensibil şi creativ de către prof. Avram Cristea, expoziţia « Iustin Panţa văzut de adolescenta Mihaela Ferlai », precum şi prezentarea versiunii ilustrate a volumului « Obiecte mişcate », realizată de către bibliotecara Şcolii Generale « Axente Sever » din Aiud, d-na Natalia Bardi.

La ora 17.00, la Galeriile de Artă din Alba Iulia, vernisajul expoziţiei « (Re)descoperirea unui scriitor: Iustin Panţa », eveniment organizat de către Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia şi Casa Corpului Didactic Alba. Iubitorii de frumos, prezenţi în număr mare, au avut ocazia de a admira lucrările pe care tinerii artişti, elevi ai clasei a XII-a, călăuziţi cu dragoste şi profesionalism de către prof. Diana Ţuculescu, le-au realizat inspiraţi de lectura textelor poetului Iustin Panţa.

Resursele financiare

necesare bunei desfăşurări a proiectului au fost asigurate din bugetul şcolii şi din sponsorizări.

Evaluarea proiectului

Proiectul acesta reprezintă, în opinia noastră, un exemplu de acţiune în care s-au îmbinat în mod fericit următoarele axe educaţionale:

a. educaţia pentru informaţie (iniţierea elevilor în utilizarea spaţiului şi a resurselor CDI, cât şi în tehnica de întocmire a unor produse documentare precum afişul, expoziţia, prezentarea Power-Point a unui document)

b. dezvoltarea gustului pentru lectură (crearea unor situaţii care să-i motiveze pe elevi pentru lectura textelor literare)

c. educaţia artistică şi culturală (receptarea unor valori culturale recunoscute pe plan naţional şi internaţional)

d. educaţia civică (dezvoltarea simţului responsabilităţii şi a respectului faţă de sine, faţă de grup şi faţă de spaţiul şi fondul CDI).

Evaluarea disciplinară a elevilor participanţi a fost realizată de către profesorii de disciplină coordonatori. Din punct de vedere documentar, evaluarea a fost realizată de către responsabilii CDI (bibliotecar şi profesor documentarist) prin urmărirea comportamentului utilizatorilor şi a împrumuturilor. În ambele situaţii se poate vorbi despre un bilanţ pozitiv.

Dosarul complet al proiectului (inclusiv suportul audio-vizual realizat de către dl. Ioan Popa, tehnician la CCD Alba) poate fi consultat la Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan ».

Mulţumiri speciale le sunt rezervate cadrelor de conducere ale Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan »din Alba Iulia, Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, Casei Corpului Didactic Alba şi Şcolii Generale « Axente Sever » din Aiud care prin susţinere permanentă au contribuit la, îndrăznim să spunem, reuşita acestei proiect.

Prof.Georgeta Bădău, Colegiul Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Notă: Articolul a fost publicat, într-o formă uşor schimbată, şi în lucrarea noastră « Iniţiere în cercetarea documentară. Partea I », lucrare pe care o puteţi consulta on-line.

Articolele mele publicate în limba română articolele mele, CDI, proiecte

In: Universul şcolii, an X, februarie 2008, nr. 2(92), p.5-7.

Liceenii din zilele noastre citesc din ce în ce mai puţin, din ce în ce mai puţin bine, ne spun unii. Asistăm la o criză a lecturii, se lamentează alţii. Prejudecăţile par să funcţioneze perfect atunci când este vorba despre tinerii cititori. Poate că, în loc să ne întrebăm dacă aceşti elevi ai noştri citesc mai mult sau mai puţin, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva ei citesc pur şi simplu altfel. Nu cumva această criză a lecturii care le provoacă frisoane părinţilor şi educatorilor se datorează unei schimbări a modalităţilor de lectură ?

Un sondaj pe care l-am realizat nu cu mult timp în urmă printre elevii noştri (27 de băieţi şi 71 de fete cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani) ne-a arătat un adevăr pe care îl bănuiam, dar pentru care aveam nevoie de confirmarea realităţii imediate. Ne vom opri doar la trei din întrebările la care adolescenţii au răspuns cu spontaneitatea şi onestitatea caracteristică vârstei-miracol.

În ultimele şase luni aţi citit (sunt posibile mai multe răspunsuri):

	Clasa şi numărul de răspunsuri				Total
	IX	XI	XII	XII
una sau mai multe cărţi	22	15	19	24	80
una sau mai multe reviste	23	17	22	21	83
unul sau mai multe ziare	13	11	13	14	51
una sau mai multe benzi desenate	2	1	2	0	5

Încercaţi să evaluaţi numărul de ore pe care le petreceţi în faţa televizorului pe parcursul unei săptămâni (marcaţi un singur răspuns):

	Clasa şi numărul de răspunsuri				Total
	IX	XI	XII	XII
Mai puţin de 7 ore	7	8	8	8	31
Între 7 şi 17 ore	6	9	12	12	39
Între 15 şi 21 de ore	6	2	5	4	17
Mai mult de 21 de ore	2	1	0	1	4
Nu ştiu	4	1	0	2	7

Încercaţi să evaluaţi numărul de ore pe care le petreceţi în faţa calculatorului pe parcursul unei săptămâni (marcaţi un singur răspuns):

	Clasa şi numărul de răspunsuri				Total
	IX C	XI E	XII D	XII G
Mai puţin de 7 ore	12	6	15	17	50
Între 7 şi 17 ore	3	2	5	2	12
Între 15 şi 21 de ore	4	6	3	2	15
Mai mult de 21 de ore	6	5	2	6	17
Nu ştiu	0	2	0	0	2

Aşadar, elevii citesc, dar o fac într-un mod diferit de cel al generaţiilor anterioare. Pentru ei lectura nu mai este alpha şi omega formării intelectuale. A citi pentru a trăi sau a nu putea trăi fără a citi reprezintă un model care nu mai funcţionează la generaţia actuală de liceeni. Ei au relativizat, au desacralizat, au laicizat actul lecturii. A citi a devenit un act cotidian, banal, integrat unui univers în care coexistă imaginea, sunetul, textul scris.
Din raţiuni sentimentale mă voi opri la acest din urmă suport, textul scris, şi voi încerca să-l privesc cu ochii filologului ajuns profesor de limba franceză.

Aş spune că există trei tipuri de texte: cele pe care le iubim noi, dascălii, cele pe care le iubim şi noi şi elevii noştri şi cele pe care le iubesc doar ei, elevii. Trebuie ca noi să fim podul care leagă cele două ţărmuri: lumea cititorilor înţelepţi (unii ar spune „profesionişti ») şi lumea tinerilor cititori. Pentru profesorul de limbi străine este extrem de importantă alegerea textelor (ficţiune sau documentare), alegerea suporturilor (hârtie, audiovizual, electronic), este esenţial ca el să cunoască aceste texte dincolo de corpul lor literal, să le citească în aşa fel încât ele să prindă viaţă în momentul în care ating mintea elevilor săi, să ştie să le adapteze nivelului de înţelegere şi nivelului de vârstă al publicului său şcolar şi, mai ales, să integreze lectura fragmentară într-un câmp de explorare mai vast. Voi prezenta în continuare câteva modalităţi de exploatare a cărţilor în ora de limba franceză în vederea trezirii interesului pentru lectură. De ce cartea? Pentru că ea (încă) reprezintă un suport atrăgător şi bogat, pornind de la care i se pot propune elevului multiple activităţi de formare a unor competenţe lingvistice şi interculturale.

Dimensiunile impuse acestui articol nu îmi îngăduie să prezint decât două activităţi de familiarizare a elevilor cu obiectul-carte, două tehnici simple şi cu succes garantat: dominoul cărţilor (le domino des livres) şi puzzle din copertă (le puzzle de la couverture).

1. Dominoul cărţilor: este o activitate care permite dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observaţie, a capacităţii de identificare şi comparare a elementelor comune de pe copertele a două cărţi, precum şi a capacităţii de exprimare orală în limbă străină

Materiale necesare: cărţi, o masă mare

Produsul activităţii: un careu format din cărţi alăturate două câte două după un anumit criteriu logic.

Desfăşurarea activităţii: Cărţile selecţionate de către cadrul didactic se ordonează într-un careu, astfel încât fiecare carte să aibă un element comun cu următoarea. Se solicită elevilor ca, plecând de la o anumită carte, să identifice elementele comune a două cărţi vecine (autorul, titlul, editura, locul apariţiei, anul apariţiei, titlul colecţiei sau al seriei, precum şi imaginile, culorile, formele geometrice care apar pe copertă) şi să parcurgă întregul careu.

2. Puzzle din copertă : este o activitate care favorizează contactul ludic al elevilor cu obiectul carte. Elevii, împărţiţi în grupe, învaţă să repereze elementele de identitate ale cărţii, aşa cum apar ele pe prima copertă, dar şi să facă distincţia între o menţiune de responsabilitate principală (autor, coautor) şi secundară (traducător, ilustrator ş.a.).

Material necesar : Fotocopii ale copertei 1 a cărţii, decupate în fragmente (numărul de fragmente decupate variază în funcţie de vârsta elevilor) şi o foaie de acelaşi format ca şi cartea.

Desfăşurarea activităţii: Coperta este citită, observată şi descrisă. Fiecare grup de elevi dispune de materialul său şi lucrează la reconstituirea copertei şi lipirea fragmentelor decupate pe foaia support. În timpul activităţii, profesorul poate provoca elevii să verbalizeze încercările de plasare a diferitelor elemente, introducând sau reinvestind astfel vocabularul referitor la orientarea în spaţiu. Elevii din grupul care finalizează primul sarcina de lucru sunt invitaţi să-i ajute pe ceilalţi dându-le indicaţii în limba franceză.

La sfârşitul acestui articol ne luăm îngăduinţa să amintim cititorilor ceea ce scria Jean Paul Sartre în lucrarea sa « L’Etre et le Néant » [SARTRE, Jean-Paul. L'Etre et le Néant. Paris : Gallimard, 1976, p.538-539] : « Tel rocher qui manifeste une résistance profonde si je veux le déplacer sera, au contraire, une aide précieuse si je veux l’escalader pour contempler le paysage. En lui-même – s’il est possible d’envisager ce qu’il peut être en lui-même – il est neutre, c’est-à-dire qu’il attend d’être éclairé par une fin pour se manifester comme adversaire ou auxiliaire ». Pentru dascălii mileniului trei, lectura este, poate, asemenea stâncii sartriene care îşi aşteaptă, neutră, destinul. (Re)descoperirea ei de către cei pe care îi formăm depinde de fiecare dintre noi.

Prof. Georgeta Bădău. Colegiul Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Articolele mele publicate în limba română articolele mele, cercetarea documentară, ICD