Archive

Articles taggués ‘CDI’

Mircea Eliade : exerciţiu de recitire

17/11/2009

In : Universul şcolii, septembrie 2006, nr.7, p. 21.

Într-un eseu de tinereţe, Mircea Eliade, iubitul şi contestatul nostru Eliade, personalitate complexă sub al cărei nume Institutul Cultural Român a aşezat anul 2006 în România, apăra ideea interpretării unei opere în funcţie de simbolurile şi miturile ei fundamentale şi susţinea deplina libertate a oricărui exerciţiu de recitire pentru că, scria el, simbolul îşi face loc şi luminează în felul lui întreaga operă, cu sau fără voia autorului.

Proiectul pe care am ales să-l prezentăm în acest articol constituie, în opinia noastră, un astfel de exerciţiu de recitire (perfectibil, desigur) pe care l-am propus în luna februarie 2006 elevilor şi cadrelor didactice din Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia şi pe care îl propunem, iată, prin intermediul revistei UNIVERSUL ŞCOLII, tuturor acelora care vor dori să se apropie (într-un mod oarecum ieşit din şabloane) de textul eliadian.

Înscris în proiectul şcolii, proiectul de lectură „Mircea Eliade (1907 – 1986) » se derulează între 28 februarie 2006 şi 22 aprilie 2007. Prin activităţile propuse, proiectul vizează atingerea următoarelor obiective:

1. să ofere modalităţi atractive de acces la opera unui mari personalităţi a culturii române

2. să favorizeze multiplicarea situaţiilor de exprimare şi comunicare în limba maternă şi în limbi străine

3. să pună în valoare producţiile elevilor

4. să faciliteze şi să încurajeze utilizarea resurselor CDI şi descoperirea altor locuri de lectură (bibliotecă publică, bibliotecă specializată, librărie)

5. să asigure consolidarea parteneriatului bibliotecar/documentarist-echipă pedagogică

6. să contribuie la deschiderea şcolii spre exterior.

Derularea proiectului:

În cursul lunii februarie, în cadrul orelor de literatură română, limba franceză, istorie şi iniţiere în cercetarea documentară le-au fost făcute cunoscute elevilor datele generale ale proiectului şi condiţiile de participare la diferitele activităţi propuse de către echipa proiectului (profesorii de limba română Carmen Busuioc, Avram Cristea, Liviu Lodoabă şi Delia Pleşa, profesoara de istorie Daniela Cetean, bibliotecara instituţiei, prof. Steluţa Curta, şi cea care semnează prezentul articol şi care a iniţiat acest proiect, Georgeta Bădău). Iată activităţile la care ne-am gândit:

- organizarea unui concurs vizând cunoştinţele elevilor despre viaţa şi opera lui Mircea Eliade; după lectura integrală a operelor propuse pentru concurs, clasele participante îşi vor desemna echipa care le va reprezenta la prima etapă a concursului organizat la nivel de liceu; confruntarea finală va avea loc între două echipe, indiferent de nivelul de studiu al membrilor acestora; experienţa concursurilor similare organizate în anii anteriori ne determină să propunem chestionarele cu răspunsuri multiple, redactate de elevii participanţi sub coordonarea profesorului de limba română; C.D.I. va propune şi varianta sa tradiţională de concurs, „Un scriitor în 10 întrebări: Mircea Eliade », concurs la care participarea este individuală (elevii vor depune la C.D.I. fişele de răspuns, iar desemnarea câştigătorului se va face prin tragere la sorţi);

- sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice;

- expoziţii de desene inspirate de opera literară a lui Eliade;

- organizarea unui concurs de scrisori imaginare adresate personajului preferat din opera de ficţiune a lui Mircea Eliade; cele mai frumoase 10 scrisori vor fi traduse de către elevi în limba franceză şi se va realiza, în versiune bilingvă, un produs video: „Scrisoare imaginară personajului meu preferat/Lettre vidéo à mon personnage favori »;

- activităţile atelierului de lectură vor fi stabilite de comun acord de către elevii participanţi şi cadrele didactice coordonatoare: lectură publică a fragmentelor favorite, discuţii libere pe marginea vieţii şi operei lui Mircea Eliade, dezbateri , expuneri, întâlniri cu autori, dramatizare etc.

- realizarea de către elevii claselor în al căror program şcolar există cursul opţional de iniţiere în cercetarea documentară a unei bibliografii a lucrărilor scrise de sau despre Mircea Eliade (existente în fondul documentar al C.D.I.) şi a unui dosar de presă pornind de la publicaţiile periodice intrate prin abonament în colecţiile C.D.I. în perioada 28 februarie 2006 – 28 februarie 2007 sau consultabile on-line.

Paleta activităţilor se va putea extinde, în funcţie de propunerile elevilor şi cadrelor didactice sau didactice auxiliare care participă la realizarea proiectului.

Profesorul documentarist şi bibliotecarul şcolar au pus la dispoziţia utilizatorilor, în afara operelor propriu-zise, liste bibliografice, înregistrări audiovizuale, webografii. Un spaţiu expoziţional „Mircea Eliade » este în permanenţă actualizat şi completat în C.D.I.

Resursele financiare

necesare bunei desfăşurări a proiectului sunt asigurate din bugetul şcolii şi din sponsorizări (coli, dischete, lipici, ace cu gămălie, folii transparente, polistiren, casete video, CD-ROM, cheltuieli făcute pentru premierea participanţilor la diferitele ateliere şi pentru bilanţul proiectului).

Evaluarea proiectului

Evaluarea disciplinară a elevilor participanţi va fi realizată de către profesorii de disciplină coordonatori. Din punct de vedere documentar, evaluarea va fi făcută de către responsabilii C.D.I. (bibliotecar şi profesor documentarist) prin urmărirea comportamentului utilizatorilor şi a împrumuturilor.

În încheierea articolului nostru, vrem să le mulţumim tuturor celor care s-au implicat sau se vor implica într-un fel sau altul în acest proiect cu profunda credinţă că înţelegerea unei opere este, după cum scria undeva Mircea Eliade, « ca o fereastră către un univers de semnificaţii care altfel ar rămâne obscur, enigmatic sau chiar întru-totul ignorat ».

Prof.Georgeta Bădău, Colegiul Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Articolele mele publicate în limba română , , ,

Cronica unui proiect anunţat

17/11/2009

In: Universul şcolii, an VI, septembrie 2004, nr.7, p.13-14.

Înscris în proiectul şcolii, proiectul de lectură « Dreptul la celebritate(Re)descoperirea unui scriitor: Iustin Panţa », iniţiat de către Centrul de Documentare şi Informare (CDI) al Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia, derulat în perioada 06 noiembrie 2002 – 06 noiembrie 2003, şi-a propus următoarele obiective:

1. să ofere modalităţi atractive de acces la opera unui scriitor puţin cunoscut publicului tânăr

2. să favorizeze multiplicarea situaţiilor de exprimare şi comunicare în limba maternă şi în limbi străine

3. să pună în valoare producţiile elevilor

4. să faciliteze şi să încurajeze utilizarea resurselor CDI şi descoperirea altor locuri de lectură (bibliotecă publică, bibliotecă specializată, librărie)

5. să asigure consolidarea parteneriatului documentarist-echipă pedagogică

6. să contribuie la deschiderea şcolii spre exterior.

Alegerea temei

Am iniţiat acest proiect având convingerea că există (încă) mulţi tineri pentru care poezia reprezintă o formă de a respira într-o lume bulversată şi confuză.

Dincolo de obiectivele enunţate mai sus, demersul nostru s-a dorit a fi un omagiu adus unui poet, poetul sibian Iustin Panţa, dispărut nedrept în toamna lui 2001, la nici 37 de ani, într-un tragic accident rutier.

De ce Iustin Panţa?

Înainte de toate, pentru că opera sa este puţin cunoscută publicului tânăr, deşi a fost salutată de către lumea literară românească, la fiecare apariţie fragmentară, începând cu 1991 – anul debutului editorial al scriitorului, cu câte un premiu prestigios, iar textele sale sunt cuprinse în antologii de poezie din multe ţări ale lumii.

Mai apoi, pentru că Iustin Panţa reprezintă un punct luminos în biografia mea spirituală.

Iustin Panţa (6 noiembrie 1964 – 26 septembrie 2001)

Nãscut la Bucureşti; absolvent al Facultãţii de Electronicã din Bucureşti, 1989; Redactor-şef al revistei de literaturã Euphorion din Sibiu, fondatã în anul 1989 de Uniunea Scriitorilor din România (U.S.R); membru al U.S.R. din 1992, iar din 1996 membru al Consiliului de Conducere al U.S.R.; din anul 2000 secretar al Asociaţiei Sibiu a U.S.R.; membru al Asociaţiei Jurnaliştilor Români.

Autor al volumelor:

Obiecte mişcate, Editura Eminescu, 1991. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România.

Lucruri simple sau echilibrul instabil, Editura Euphorion, 1992. Premiul Salonului International de Carte de la Cluj-Napoca, 1992.

Limitele puterii sau Mituirea martorilor (în colaborare cu Mircea Ivãnescu – un roman rusesc), Editura Litera, 1994.

Familia şi Echilibrul indiferent, Editura Arhipeleag, 1995. Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul Cartea Anului.

Banchetul; echilibrul stabil, Editura Albatros 1998, Premiul Saloanelor „Liviu Rebreanu », Bistriţa.

Manual de gânduri care liniştesc/Manual de gânduri care neliniştesc – o încercare de filozofie poeticã, Editura Cartea Româneascã, 2000; Premiul revistei Convorbiri literare, Iaşi, 2001.

Strada Euclid nr.8, familia M, piesă de teatru jucatã în România de Teatrul Naţional şi deVirginia Commonwealth Theatre University, S.U.A., 1998.

Publicaţii în principalele reviste de culturã din România şi în reviste din: Franta, Anglia, S.U.A.,Canada, Italia, Grecia, Germania, Serbia, Ungaria, Brazilia, Macedonia, Suedia, Letonia,Turcia, Spania şi Olanda.

Cuprins în antologii de poezie din: România, Spania, Germania, Suedia, Grecia, Italia, S.U.A. şi Olanda.

Derularea proiectului

Proiectul a fost lansat la 06 noiembrie 2002, cu două zile înaintea Conferinţei regionale a centrelor de documentare şi informare din Transilvania şi a deschiderii oficiale a noului CDI al instituţiei noastre. Invitat de onoare la lansarea proiectului a fost cunoscutul om de cultură, prof.univ.dr. Mircea Tomuş care, vorbind despre ideea noastră de a aşeza începuturile noului CDI sub semnul poeziei spunea: « aţi făcut o alegere care sigur este alegerea cea bună pentru că valorile sufleteşti, valorile spiritului, valorile cunoaşterii, valorile inteligenţei – astea sunt valorile care definesc omul, entitatea definitorie, entitatea supremă în existenţă [...]. Poezia este, poate, cel mai important dintre mijloacele de cultivare a valorilor spirituale, a acestor valori sufleteşti, a acestor valori superioare. Este cea mai la îndemână pentru că ea uzează de mijloacele cele mai la îndemână ale omului, de comunicarea prin cuvinte ». Iar din cuvinte se nasc alte forme de comunicare, frumoase, luminoase, verticale. Este lecţia pe care aveau să ne-o dea tinerii minunaţi care s-au apropiat cu îndrăzneală şi firesc de textul poetic al unui scriitor pe care nu-l cunoşteau. 

Iată care au fost cele trei volume ale lui Iustin Panţa propuse elevilor spre lectură:

¨ Obiecte mişcate (1991)

¨ Lucruri simple sau echilibrul instabil( 1992)

¨ Familia şi Echilibrul indiferent(1995).

Până la sfârşitul lunii noiembrie 2002 au fost constituite atelierele de traducere în limba engleză (prof.coord.Liliana Gligor) şi limba franceză (profesori coordonatori: Georgeta Bădău, Sonia Elvireanu şi Sorina Cîţu), atelierul de artă dramatică (prof.coord. Avram Cristea, ) şi atelierul de lectură (coordonat de prof.Stela Curta).

Începând cu primăvara lui 2003, graţie unui parteneriat cu Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, parteneriat intermediat de către inimoasa bibliotecară a CCD Alba, ing.ec. Viorica Genţiana Onişoru, proiectul a dobândit un nou atelier, atelierul de artă plastică, coordonat de prof. Diana Ţuculescu.

În cadrul orelor de literatură română, limbi străine şi educaţie artistică le-au fost făcute cunoascute elevilor datele generale ale proiectului şi condiţiile de participare la activităţile desfăşurate în cele patru ateliere. Pe măsura finalizării diferitelor lucrări ale elevilor angajaţi în proiect, acestea au constituit obiectul unor dezbateri, momente de lectură publică, videoproiecţii şi expoziţii.

La împlinirea unui an de la lansarea proiectului, la 06 noiembrie 2003, am asistat la un « bilanţ în doi timpi » :

La ora 14.00, Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » a găzduit: un moment muzical (oferit publicului de către elevi ai claselor XE şi XII E), recitalul de poezie trilingv « Numărul şapte şi luna/Le chiffre sept et la lune/Number seven and the moon », lectura dramatizată a scenariului « Eşarfa vişinie », scenariu gândit sensibil şi creativ de către prof. Avram Cristea, expoziţia « Iustin Panţa văzut de adolescenta Mihaela Ferlai », precum şi prezentarea versiunii ilustrate a volumului « Obiecte mişcate », realizată de către bibliotecara Şcolii Generale « Axente Sever » din Aiud, d-na Natalia Bardi.

La ora 17.00, la Galeriile de Artă din Alba Iulia, vernisajul expoziţiei « (Re)descoperirea unui scriitor: Iustin Panţa », eveniment organizat de către Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia şi Casa Corpului Didactic Alba. Iubitorii de frumos, prezenţi în număr mare, au avut ocazia de a admira lucrările pe care tinerii artişti, elevi ai clasei a XII-a, călăuziţi cu dragoste şi profesionalism de către prof. Diana Ţuculescu, le-au realizat inspiraţi de lectura textelor poetului Iustin Panţa.

Resursele financiare

necesare bunei desfăşurări a proiectului au fost asigurate din bugetul şcolii şi din sponsorizări.

Evaluarea proiectului

Proiectul acesta reprezintă, în opinia noastră, un exemplu de acţiune în care s-au îmbinat în mod fericit următoarele axe educaţionale:

a. educaţia pentru informaţie (iniţierea elevilor în utilizarea spaţiului şi a resurselor CDI, cât şi în tehnica de întocmire a unor produse documentare precum afişul, expoziţia, prezentarea Power-Point a unui document)

b. dezvoltarea gustului pentru lectură (crearea unor situaţii care să-i motiveze pe elevi pentru lectura textelor literare)

c. educaţia artistică şi culturală (receptarea unor valori culturale recunoscute pe plan naţional şi internaţional)

d. educaţia civică (dezvoltarea simţului responsabilităţii şi a respectului faţă de sine, faţă de grup şi faţă de spaţiul şi fondul CDI).

Evaluarea disciplinară a elevilor participanţi a fost realizată de către profesorii de disciplină coordonatori. Din punct de vedere documentar, evaluarea a fost realizată de către responsabilii CDI (bibliotecar şi profesor documentarist) prin urmărirea comportamentului utilizatorilor şi a împrumuturilor. În ambele situaţii se poate vorbi despre un bilanţ pozitiv.

Dosarul complet al proiectului (inclusiv suportul audio-vizual realizat de către dl. Ioan Popa, tehnician la CCD Alba) poate fi consultat la Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan ».

Mulţumiri speciale le sunt rezervate cadrelor de conducere ale Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan »din Alba Iulia, Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, Casei Corpului Didactic Alba şi Şcolii Generale « Axente Sever » din Aiud care prin susţinere permanentă au contribuit la, îndrăznim să spunem, reuşita acestei proiect.

Prof.Georgeta Bădău, Colegiul Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Notă: Articolul a fost publicat, într-o formă uşor schimbată, şi în lucrarea noastră « Iniţiere în cercetarea documentară. Partea I », lucrare pe care o puteţi consulta on-line.



Articolele mele publicate în limba română , ,

Apprendre le français avec TV5

17/11/2009

In: Idei în vrac : Supliment metodico-aplicativ al revistei Magister, an XVI, aprilie 2007, nr. 28, p.2.

TITLUL PROIECTULUI : APPRENDRE LE FRANÇAIS AVEC TV 5

DURATA: SEMESTRUL II, AN ŞCOLAR 2005/2006

PUBLIC VIZAT : PROFESORI DE FRANCEZĂ, PROFESORI DNL FRANCOFONI, ELEVI

RESURSE MATERIALE ASIGURATE DE CĂTRE UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÎNT: CASETE VIDEO, CD-ROM, LISTAREA ŞI MULTIPLICAREA DOCUMENTELOR

PROIECT INIŢIAT DE : prof. Georgeta Bădău

COLABORATOR: prof.Stela Curta (bibliotecar)

OBIECTIVELE PROIECTULUI :

  • să pună la dispoziţia profesorilor de limba franceză şi a profesorilor DNL francofoni o colecţie de documente de actualitate , pe suport grafic şi audiovizual, exploatabile integral sau parţial în orele de curs ;
  • să ofere elevilor o colecţie de documente de actualitate, pe support grafic şi audiovizual, care să le permită ameliorarea înţelegerii şi exprimării orale şi scrise prin activităţi în autonomie ;
  • să promoveze limba franceză prin intermediul unor documente autentice vizând evenimente majore ale actualităţii mondiale;
  • să consolideze parteneriatul documentarist/bibliotecar/echipă pedagogică.

MODALITĂŢI DE REALIZARE :

Profesorul documentarist va înregistra în fiecare sâmbătă dimineaţa magazinul « 7 jours sur la planète », difuzat de către postul de televiziune TV5. Emisiunea este titrată în limba franceză ceea ce o face accesibilă unui public larg francofon. El este, de asemenea, cel care va recupera de pe site-ul TV5 (http://www.tv5.org/TV5Site/7-jours) dosarul pedagogic însoţitor :

  • 6 fişe de exerciţii (A2, B1, B2) ;
  • 6 fişe pedagogice (A2, B1, B2);
  • transcrierea textului şi rezumatul a trei secvenţe propuse spre exploatare pedagogică de către TV5 şi CAVILAM (Centre d’Approches Vivantes des Langues et des Médias) din Vichy.

Listarea dosarului pedagogic pus la dispoziţie de către profesorul iniţiator al proiectului şi multiplicarea fişelor de exploatare a documentului video vor fi în sarcina bibliotecarului şcolar. Toate documentele vor fi depuse la CDI, în dublu exemplar, într-un dosar special constituit (1 exemplar destinat împrumutului, 1 exemplar pentru consultarea în CDI) şi vor putea fi utilizate atât de către cadrele didactice, cât şi de către elevii care doresc să lucreze în autonomie, în afara orelor de curs, cu respectarea Regulamentului CDI (planificarea activităţii cu cel puţin 24 de ore înaintea derulării ei propriu-zise, utilizarea documentelor audiovizuale şi a aparaturii CDI numai cu permisiunea bibliotecarului şcolar).

Georgeta Bădău. Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Articolele mele publicate în limba română , , , ,

Constituirea fondului documentar al unui CDI în funcţie de rolul său pedagogic şi cultural

17/11/2009

In : Magister : Revistă editată de CCD Sibiu, an VI, aprilie 2007, nr. 28, p.27-28.

Parte componentă a politicii documentare a unităţii şcolare, politica de completare a fondului documentar al centrului de documentare şi informare se stabileşte pe termen lung şi implică: un responsabil profesionist, un caracter regulat şi raţional al repartiţiei bugetare destinate achiziţiilor, păstrarea unor rezerve bugetare destinate reechilibrărilor negociate în cursul anului, dar şi o reflecţie comună a comunităţii educative şi a factorilor de decizie asupra câtorva elemente: fondul existent, procedura de eliminare a documentelor necorespunzătoare din fondul documentar, publicul vizat şi criteriile de achiziţie, modul de utilizare a resurselor bugetare, reţelele documentare şi parteneriatele posibile.

Criteriile de evaluare nu sunt uşor de stabilit. Cum se ştie dacă această politică şi-a atins scopul? Când documentul este împrumutat ? Când utilizatorul este informat ? Când utilizatorul a ştiut să-şi găsească informaţia? În opinia noastră, când răspunsul la toate aceste trei întrebări este afirmativ.

Potrivit art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrului de documentare şi informare (http://www.edu.ro/index.php/articles/c183), aprobat în ianuarie 2005 prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării din România, fondul documentar al centrului de documentare şi informare se completează în funcţie de următoarele criterii: profilul, nivelul şi specificul unităţii de învăţământ în care funcţionează centrul de documentare şi informare; cerinţele de informare şi documentare ale utilizatorilor; recomandările programelor şcolare ale disciplinele studiate în şcoală (se va urmări constituirea unui fond documentar echilibrat pentru toate clasele, diviziunile şi subdiviziunile C.Z.U.); componenţa fondului existent în C.D.I. sub aspectul suporturilor, titlurilor şi al numărului de exemplare din fiecare titlu.

Completarea fondului de publicaţii se realizează în mod sistematic prin una din modalităţile următoare: achiziţii[1], abonamente la publicaţiile periodice, transfer de publicaţii de la diferite instituţii, conform legislaţiei în vigoare, schimb de publicaţii şi donaţii de la persoane fizice sau juridice. Pentru a putea pune, pe termen limitat,  la dispoziţia utilizatorilor săi documentele pe care aceştia le solicită şi care nu există în fondul său documentar, centrul de documentare şi informare poate apela la metoda împrumutului de publicaţii, urmând procedura prevăzută de legislaţia în vigoare.

Nu este suficient însă să se constituie un fond documentar, oricât de spectaculoase ar fi suporturile documentare şi oricât de mare varietatea informaţiei. Acest fond trebuie organizat, trebuie create condiţiile şi instrumentele de acces la informaţie.„Dincolo de acest prim efort de organizare metodică a accesului la resursele documentare, şcoala trebuie să-i înveţe pe elevi să stăpânească accesul la această informaţie. Şi cu cât informaţia este mai bogată, cu atât exerciţiul este mai dificil », afirma, în prefaţa unei lucrări publicate în 1998 de către Centrul Regional de Documentare Pedagogică din Poitiers, Jean-Louis Durpaire, directorul de atunci al instituţiei[2]. Se înţelege că acest „exerciţiu » trebuie efectuat în mod constant şi cu profesionalism de către întreaga echipă pedagogică din care face parte şi profesorul documentarist. (Georgeta Bădău. Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia.


[1] La repartizarea bugetului C.D.I.,  se recomandă  să se  ţină seama de modalitatea de repartizare a fondurilor pentru biblioteca şcolară: 80% din fondul alocat se utilizează pentru achiziţia de documente noi şi programe, 20% din resursele bugetare alocate sunt destinate plăţii abonamentelor şi achiziţiei de documente prin reţeaua de anticariate; în conformitate cu  Regulamentul de organizare şi funcţionare a bibliotecii şcolare: instrucţiuni metodologice: aprobat prin Ordinul Ministerului Învăţământului nr.6566/17.06.1994. Bucureşti: Biblioteca Centrală Pedagogică, 1994, p.8.

[2] Abramé, Alexis. Activités documentaires à l’école: Outils pour BCDI 2 Ecole. Poitiers: C.R.D.P. de Poitou-Charentes, [1998], p.3.

Articolele mele publicate în limba română ,

Locul cercetării documentare în procesul instructiv-educativ

17/11/2009

Centrul de documentare şi informare (C.D.I.)  este  un spaţiu de formare a elevilor în domeniul utilizării informaţiei, îndeosebi a celei pe care se bazează achiziţia cunoştinţelor şcolare. Acest centru de resurse este pentru elev imaginea structurilor pe care el le va frecventa mai târziu ca adult (biblioteca universitară, centre de documentare specializate,  biblioteca/mediateca municipală  ş.a.). Profesorul documentarist este cel care îi iniţiază pe elevi în căutarea, găsirea, obţinerea, selectarea, prelucrarea şi utilizarea informaţiei pentru ca, până la sfârşitul şcolarizării, aceştia să devină autonomi în instruire şi să dobândească reale competenţe de cititori activi.

Activităţile de iniţiere  în cercetarea documentară se pot desfăşura  în cadrul unor cursuri distincte coordonate de către documentarist (cursuri opţionale, pentru moment), sau în cadrul unor proiecte interdisciplinare desfăşurate în parteneriat de către documentarist şi echipa pedagogică.

În opinia noastră, un curs de iniţiere în utilizarea spaţiului şi a resurselor CDI este necesar pentru toate clasele nou intrate în unitatea de învăţământ. Iată care ar putea fi competenţele generale, valorile, atitudinile, competenţele specifice şi conţinuturile unui astfel de curs:

COMPETENTE GENERALE

1. Descoperirea C.D.I. ca centru de resurse (cunoaşterea organizării fizice şi intelectuale a C.D.I.)

2. Dobândirea unor metode de a învăţa şi a stăpâni informaţia

3. Dezvoltarea curiozităţii culturale şi a simţului civic

VALORI SI ATITUDINI

1. Dezvoltarea capacităţii de identificare, selectare, organizare, prelucrare şi transmitere a informaţiei

2. Dezvoltarea  spiritului critic

3. Interesul şi manifestarea unei atitudini pozitive faţă de lectură

4. Receptivitatea faţă de valorile culturale

4. Manifestarea iniţiativei, a creativităţii şi a disponibilităţii de a lucra în echipă pentru realizarea diferitelor sarcini

COMPETENTE SPECIFICE ŞI  CONTINUTURI

1. Descoperirea C.D.I. ca centru de resurse (cunoaşterea organizării fizice şi intelectuale a C.D.I.)
Competenţe specifice Conţinuturi
1.1.să situeze C.D.I. în şcoală1.2.să repereze şi să descrie diferitele spaţii C.D.I.

1.3.să distingă diferitele tipuri de resurse C.D.I.

1.4.să coteze corect un document monografic/periodic

1.5.să localizeze, respectiv să distribuie corect documentele prin cunoaşterea sistemului de organizare a colecţiilor C.D.I.

Organizarea şi funcţionarea unui centru de documentare şi informare: regulamentul de organizare şi funcţionare, organizarea spaţiului C.D.I.Fondul documentar al centrului de documentare şi informare: tipuri de resurse, cotarea publicaţiilor, organizarea colecţiilor, instrumente de acces la colecţiile C.D.I.

2. Dobândirea unor metode de a învăţa şi a stăpâni informaţia
Competenţe specifice Conţinuturi
2.1.descrierea unui document monografic/periodic (codurile cărţii, codurile revistei)2.2. stăpânirea tehnicii de întocmire a unei bibliografii

2.3. verificarea existenţei unui document în fondul C.D.I. cu ajutorul cataloagelor (alfabetic şi sistematic)

Codurile unui document monograficCodurile unui document periodic

Tehnica de întocmire a unei bibliografii

Utilizarea cataloagelor tradiţionale (alfabetic şi sistematic)

3. Dezvoltarea curiozităţii culturale şi a simţului civic
Competenţe specifice Conţinuturi  (conţinuturile nu vor fi abordate din perspectivă teoretică; este recomandabil ca elevii să fie în egală măsură iniţiatori şi actori  ai activităţilor de promovare a resurselor centrului de documentare şi informare,  activităţilor cu caracter cultural sau activităţilor de încurajare a lecturii)
3.1.demonstrarea interesului pentru diferitele acţiuni culturale şi pedagogice propuse de C.D.I., în special cele de promovare a lecturii3.2. manifestarea curiozităţii intelectuale pentru diferite personalităţi, evenimente

3.3.manifestarea respectului faţă de colegi, faţă de personalul, spaţiul şi fondul C.D.I.

Activităţi de promovare a resurselor C.D.I.: expoziţii, vitrine tematiceActivităţi cu caracter cultural : spectacole, vizionări, audiţii

Activităţi de încurajare a lecturii: concursuri de lectură, ateliere de creaţie, întâlniri cu  scriitori/ ilustratori/editori

Cursul opţional de „Iniţiere în cercetarea documentară » se va derula în centrul de documentare şi informare,  pe parcursul unui an şcolar, cu o frecvenţă de o oră pe săptămână, cu clasa întreagă.

În încheiere prezentăm un exemplu de derulare a unei secvenţe pedagogice în care se urmăreşte familiarizarea elevilor cu diferitele tipuri de resurse CDI.

Obiective: La sfârşitul celor 50 de minute, elevii vor fi capabili:

  • să trieze diferite tipuri de resurse ale centrului de documentare şi informare în funcţie de un anumit criteriu: suport, mod de apariţie, conţinut ;
  • să facă diferenţa între o lucrare ştiinţifică (documentar) şi o lucrare de ficţiune;

Verificarea cunoştinţelor anterioare: organizarea spaţiului C.D.I. şi localizarea documentelor

Transmiterea de noi cunoştinţe: prezentarea succintă a diferitelor tipuri de resurse C.D.I: carte, periodic, afiş, casete, discuri compacte, diapozitive, hărţi etc. şi a modului de consultare a lor utilizând aparatura din C.D.I; explicarea diferitelor posibilităţi de grupare a documentelor în funcţie de anumite criterii (distribuirea unui document de lucru individual la finalul explicaţiilor teoretice oferite de către profesorul documentarist).

Activitate practică: Trierea unui lot de documente în funcţie de criteriile „suport », „conţinut ».

Evaluare: Bilanţ oral al achiziţiilor documentare. Completarea de către elevi a fişei de evaluare prezentate mai jos, analiza comună a răspunsurilor şi corectarea cu ajutorul documentelor de lucru distribuite elevilor la începutul şedinţei.

Chestionar de evaluare:

1. Priviţi cu atenţie următoarele documente şi asociaţi fiecărui titlu litera corespunzătoare categoriei în care pot fi încadrate (documentele vor fi alese din fondul documentar al CDI pentru ca elevii să aibă posibilitatea de a le consulta pentru a verifica răspunsul) :

a. Documente monografice

b. Periodice

c. Documente audiovizuale

d. Documente electronice

2. Care dintre documentele de mai sus sunt lucrări documentare şi care dintre ele intră în categoria lucrărilor de referinţă?

3. Ziarele şi revistele pot fi reunite sub termenul  generic de :

a.       dosare

b.      cataloage

c.       periodice

4. Citiţi cu atenţie prezentările următoarelor lucrări şi stabiliţi pentru fiecare categoria în care pot fi incluse: a. lucrări documentare; b. lucrări de ficţiune

2.1. Cele opt povestiri despre adevăratul comportament creştin, reunite în această lucrare, constituie un minunat dar pentru copii ele reuşind, prin frumuseţea şi sensibilitatea naraţiunii, să le modeleze sufletul şi mintea. ………………

2.2. Autoarea prezintă modul în care poate fi realizată expunerea raţională a unei teme filosofice într-o manieră cât mai convingătoare, organizând riguros ideile şi cunoştinţele şi oferind în felul acest un veritabil instrument pedagogic, care conţine metode şi reguli de cercetare necesare pentru elaborării unui comentariu de text sau alcătuirii unei disertaţii. ………….

2.3. Lucrare menţionează noile medicamente înregistrate şi intrate în uzul curent în ultima perioadă, evidenţiate cu denumirile comerciale şi monografiile aferente la denumirea comună internaţională. …………

2.4. „…Nu înţeleg cum poţi iubi un cârd de pasări care tocmai au încercat să te ucidă. » Citind răspunsul pe care îl primeşte învăţăcelul Fletcher de la maestrul său, veţi descoperi sensul acestei parabole moderne. ……………

2.5. Acest ghid îi spune cititorului tot ceea ce trebuie să ştie şi să vadă pe Coasta de Azur. Informaţiile culturale şi istorice,sfaturile practice de călătorie, adresele de călători şi numeroasele hărţi fac din această lucrare un instrument preţios pentru pasionaţii de călătorii. ………..

5. Alegeţi din lista de mai jos titlul corespunzător prezentărilor de la exerciţiul precedent.

3.1.Agenda medicală 2005

3.2.Jacqueline Russ. Iniţieri in filozofie

3.3.Darul îngerului. Povestiri creştine pentru copii

3.4.Claudiu-Viorel Săvulescu.  Coasta de Azur – Ghid turistic

3.5. Richard Bach. Pescăruşul Jonathan Livingston

Bibliografie :

Bayard-Pierlot, Jacqueline; Birglin, Marie-José.  Clés pour le CDI. Paris: Hachette Littérature, 1994.

Chapron, Françoise. Les CDI (Centres de documentation et d’information) des lycées et collèges. Paris: Presses Universitaires de France, 1999.

Olteanu, Virgil. Din istoria şi arta cărţii. Lexicon. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1992.

Recherche documentaire et maîtrise de l’information. Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. Rouen : C.R.D.P. de Haute-Normandie, 1999.

Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: CRDP, 1996.

Articolele mele publicate în limba română , , , ,

UA-xxxxxxx-x.