Français langue étrangère (FLE)/CDI

Universul şcolii, an VII, februarie 2005, număr special, p.16-17.

Recent apărute în peisajul învăţământului românesc, centrele de documentare şi informare reprezintă pentru toate cadrele didactice preocupate de călăuzirea tinerilor cititori în lumea miraculoasă a informaţiei (încă) un loc resursă şi un instrument de lucru adaptabil la nivele de vârstă diferite.

Iniţierea elevilor în utilizarea spaţiului şi a resurselor CDI, precum şi în tehnicile specifice de căutare, selectare, prelucrare şi comunicare a informaţiilor trebuie să reprezinte una din liniile de forţă ale politicii documentare dintr-o unitate şcolară în care există o astfel de structură.

Activităţi de iniţiere în cercetarea documentară se realizează la Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia în mod regulat cu elevii de la profilul „Ştiinţe sociale », în cadrul unui curs opţional propus de către profesorul documentarist, începând cu anul şcolar 2003-2004. Pentru elevii celorlalte clase, astfel de activităţi se realizează la solicitarea unui cadru didactic în orice moment al anului şcolar, în cadrul unor proiecte (inter)disciplinare derulate în parteneriat de către profesorul documentarist sau bibliotecar şi profesorii de disciplină.

Ne propunem să relatăm, pe scurt, o experienţă derulată în CDI în anul şcolar 2003-2004 cu o clasă de 30 de elevi (clasa a X-a F) coordonaţi de către prof. Felicia Bimbea.

Ideea acestui proiect s-a născut din dorinţa comună a profesorului de disciplină şi a profesorului documentarist de a motiva elevii printr-un demers activ de căutare a documentelor în raport cu Programa şcolară de geografie.

Temele de cercetare propuse de către prof.Felicia Bimbea au fost:

1. Adaptarea omului la condiţiile de mediu. Răspândirea populaţiei

2. Evoluţia numerică a populaţiei

3. Natalitatea. Mortalitatea. Sporul natural

4. Morbiditatea

5. Populaţia şi resursele.

Activităţile s-au derulat în CDI şi în sala de clasă, cu clasa întreagă, o oră pe săptămână, sub coordonarea profesorului de disciplină şi a profesorului documentarist.

Obiectivele proiectului:

• să dezvolte capacitatea elevilor de a se documenta, a organiza, a transmite şi a utiliza informaţii specifice geografiei;
• să permită elevilor cunoaşterea organizării fizice şi intelectuale a Centrului de Documentare şi Informare;
• să permită cunoaşterea şi însuşirea de către elevi a tehnicii de întocmire a unui dosar documentar pe o temă dată;
• să permită cunoaşterea şi însuşirea de către elevi a tehnicii de întocmire a unui document secundar (expozeul oral) pornind de la un document primar;
• să familiarizeze elevii cu unele tehnici de comunicare orală.

Derularea activităţilor:

După constituirea grupelor, repartizarea temelor şi redactarea planului provizoriu de cercetare specific fiecărei teme, a urmat etapa de clarificare a noţiunilor legate de produsele documentare pe care elevii urmau să le realizeze.

Iată, spre exemplu, fişa de lucru utilizată pentru clarificarea termenului de „dosar documentar »:

Dosarul documentarDefiniţieUn ansamblu de documente alese şi reunite pentru a informa asupra unui subiect.Dosarul documentar este un instrument care poate servi la :- realizarea unui expozeu oral sau scris- realizarea unui afiş - argumentarea unei disertaţii… Pentru realizarea dosarului documentar trebuie : - un dosar - coli de hârtie format A4 - acces la un copiator Diferitele elemente ale dosarului documentar Coperta cu : - data realizării dosarului - autorii (nume şi clasă) - un titlu care să explice clar subiectul Sumarul : lista organizată după un plan a documentelor prezente în dosar 1. Titlul documentului 1 p. 2 2. Titlul documentului 2 p. 3 Documentele Este recomandabil ca documentele să fie de natură diferită (lucrări documentare, enciclopedii,, periodice, lucrări de ficţiune). Lipite pe o foaie albă (pe o singură faţă), documentele vor fi paginate şi aranjate într-o ordine logică şi numerică. Dacă documentul nu are un titlu, trebuie creat unul. Se lipeşte un singur document pe pagină. Planul Se grupează documentele care tratează aceeaşi ideee sau un domeniu specific. Ele constituie părţile mari ale planului, iar în interiorul acestora, fiecare document, cu titlul , său devine o subdiviziune. Într-o introducere se poate justifica alegerea subiectului. Referinţele bibliografice (în partea de jos a paginii pe care este lipit documentul) Originea documentului trebuie menţionată întotdeauna : - pentru a-l regăsi uşor - pentru că nu putem utiliza o informaţie fără a-i indica sursa.. Bibliografia (la sfârşitul dosarului documentar) : ansamblul referinţelor organizate după un anumit criteriu (alfabetic, cronologic). (Document adaptat după « Recherche documenatire et maîtrise de l’information ». CRDP de Rouen, 2000)

Cunoştinţele anterioare ale elevilor referitoare la orientarea în CDI, identificarea diferitelor tipuri de resurse,

cunoaşterea codurilor unei publicaţii monografice/periodice, cunoaşterea sistemului de cotare utilizat în CDI, cunoaşterea instrumentelor de căutare a informaţiei (cataloage, bibliografii…) au fost permanent reactualizate şi îmbogăţite. Grilele de evaluare a produselor documentare vizate au permis fiecărui elev să cunoască, încă de la începutul activităţii, aşteptările evaluatorului şi să se autoevalueze în orice moment al demersului său de căutare, prelucrare şi transmitere a informaţiei.

Deşi Centrul de Documentare şi Informare dispune de patru calculatoare conectate la Internet, am considerat util să favorizăm căutarea informaţiei în documentele pe suport tradiţional pentru a-i obişnui pe elevi să se orienteze în acest spaţiu al cărţii şi să identifice cu uşurinţă documentele existente în fondul documentar al CDI ori de câte ori vor avea ulterior nevoie de ele.

Înregistrarea prezentărilor făcute de către fiecare grupă a permis o analiză lucidă a aspectelor pozitive şi negative ale expunerii, o sensibilizare a grupului de elevi la anumite tehnici de comunicare orală, dar şi …un exerciţiu de toleranţă şi de acceptare a celorlalţi şi a propriei persoane.

Evaluarea proiectului a fost făcută atât de către profesorul de geografie, cât şi de către profesorul documentarist. A existat însă şi o evaluare a întregului demers didactic şi documentar, realizată de către elevi, prin completarea următorului chestionar de evaluare:

Pentru mine acest proiect a reprezentat o ocazie să… Ce mi-a plăcut? Ce nu mi-a plăcut? Ce am învăţat/Ce ştiu să fac mai bine? Ce mi s-a părut greu/Ce m-a făcut să pierd timpul? Ce poate fi schimbat/ameliorat?

Acest proiect, asemenea multor altora, ne-a întărit convingerea că, în calitate de dascăli, putem ( chiar neavând o magică baghetă pedagogică) să schimbăm modul elevului de a vedea lumea informaţiei şi să-i restituim, îmblânzită, partea de umbră a lumii în care trăim.

Prof.Georgeta Bădău – Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Articolele mele publicate în limba română cercetarea documentară, fişa pedagogică

Centrul de documentare şi informare (C.D.I.)  este  un spaţiu de formare a elevilor în domeniul utilizării informaţiei, îndeosebi a celei pe care se bazează achiziţia cunoştinţelor şcolare. Acest centru de resurse este pentru elev imaginea structurilor pe care el le va frecventa mai târziu ca adult (biblioteca universitară, centre de documentare specializate,  biblioteca/mediateca municipală  ş.a.). Profesorul documentarist este cel care îi iniţiază pe elevi în căutarea, găsirea, obţinerea, selectarea, prelucrarea şi utilizarea informaţiei pentru ca, până la sfârşitul şcolarizării, aceştia să devină autonomi în instruire şi să dobândească reale competenţe de cititori activi.

Activităţile de iniţiere  în cercetarea documentară se pot desfăşura  în cadrul unor cursuri distincte coordonate de către documentarist (cursuri opţionale, pentru moment), sau în cadrul unor proiecte interdisciplinare desfăşurate în parteneriat de către documentarist şi echipa pedagogică.

În opinia noastră, un curs de iniţiere în utilizarea spaţiului şi a resurselor CDI este necesar pentru toate clasele nou intrate în unitatea de învăţământ. Iată care ar putea fi competenţele generale, valorile, atitudinile, competenţele specifice şi conţinuturile unui astfel de curs:

COMPETENTE GENERALE

1. Descoperirea C.D.I. ca centru de resurse (cunoaşterea organizării fizice şi intelectuale a C.D.I.)

2. Dobândirea unor metode de a învăţa şi a stăpâni informaţia

3. Dezvoltarea curiozităţii culturale şi a simţului civic

VALORI SI ATITUDINI

1. Dezvoltarea capacităţii de identificare, selectare, organizare, prelucrare şi transmitere a informaţiei

2. Dezvoltarea  spiritului critic

3. Interesul şi manifestarea unei atitudini pozitive faţă de lectură

4. Receptivitatea faţă de valorile culturale

4. Manifestarea iniţiativei, a creativităţii şi a disponibilităţii de a lucra în echipă pentru realizarea diferitelor sarcini

COMPETENTE SPECIFICE ŞI  CONTINUTURI

1. Descoperirea C.D.I. ca centru de resurse (cunoaşterea organizării fizice şi intelectuale a C.D.I.)

Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1.să situeze C.D.I. în şcoală1.2.să repereze şi să descrie diferitele spaţii C.D.I. 1.3.să distingă diferitele tipuri de resurse C.D.I. 1.4.să coteze corect un document monografic/periodic 1.5.să localizeze, respectiv să distribuie corect documentele prin cunoaşterea sistemului de organizare a colecţiilor C.D.I.	Organizarea şi funcţionarea unui centru de documentare şi informare: regulamentul de organizare şi funcţionare, organizarea spaţiului C.D.I.Fondul documentar al centrului de documentare şi informare: tipuri de resurse, cotarea publicaţiilor, organizarea colecţiilor, instrumente de acces la colecţiile C.D.I.

2. Dobândirea unor metode de a învăţa şi a stăpâni informaţia

Competenţe specifice	Conţinuturi
2.1.descrierea unui document monografic/periodic (codurile cărţii, codurile revistei)2.2. stăpânirea tehnicii de întocmire a unei bibliografii 2.3. verificarea existenţei unui document în fondul C.D.I. cu ajutorul cataloagelor (alfabetic şi sistematic)	Codurile unui document monograficCodurile unui document periodic Tehnica de întocmire a unei bibliografii Utilizarea cataloagelor tradiţionale (alfabetic şi sistematic)

3. Dezvoltarea curiozităţii culturale şi a simţului civic

Competenţe specifice	Conţinuturi  (conţinuturile nu vor fi abordate din perspectivă teoretică; este recomandabil ca elevii să fie în egală măsură iniţiatori şi actori  ai activităţilor de promovare a resurselor centrului de documentare şi informare,  activităţilor cu caracter cultural sau activităţilor de încurajare a lecturii)
3.1.demonstrarea interesului pentru diferitele acţiuni culturale şi pedagogice propuse de C.D.I., în special cele de promovare a lecturii3.2. manifestarea curiozităţii intelectuale pentru diferite personalităţi, evenimente 3.3.manifestarea respectului faţă de colegi, faţă de personalul, spaţiul şi fondul C.D.I.	Activităţi de promovare a resurselor C.D.I.: expoziţii, vitrine tematiceActivităţi cu caracter cultural : spectacole, vizionări, audiţii Activităţi de încurajare a lecturii: concursuri de lectură, ateliere de creaţie, întâlniri cu  scriitori/ ilustratori/editori

Cursul opţional de „Iniţiere în cercetarea documentară » se va derula în centrul de documentare şi informare,  pe parcursul unui an şcolar, cu o frecvenţă de o oră pe săptămână, cu clasa întreagă.

În încheiere prezentăm un exemplu de derulare a unei secvenţe pedagogice în care se urmăreşte familiarizarea elevilor cu diferitele tipuri de resurse CDI.

Obiective: La sfârşitul celor 50 de minute, elevii vor fi capabili: să trieze diferite tipuri de resurse ale centrului de documentare şi informare în funcţie de un anumit criteriu: suport, mod de apariţie, conţinut ; să facă diferenţa între o lucrare ştiinţifică (documentar) şi o lucrare de ficţiune; Verificarea cunoştinţelor anterioare: organizarea spaţiului C.D.I. şi localizarea documentelor Transmiterea de noi cunoştinţe: prezentarea succintă a diferitelor tipuri de resurse C.D.I: carte, periodic, afiş, casete, discuri compacte, diapozitive, hărţi etc. şi a modului de consultare a lor utilizând aparatura din C.D.I; explicarea diferitelor posibilităţi de grupare a documentelor în funcţie de anumite criterii (distribuirea unui document de lucru individual la finalul explicaţiilor teoretice oferite de către profesorul documentarist). Activitate practică: Trierea unui lot de documente în funcţie de criteriile „suport », „conţinut ». Evaluare: Bilanţ oral al achiziţiilor documentare. Completarea de către elevi a fişei de evaluare prezentate mai jos, analiza comună a răspunsurilor şi corectarea cu ajutorul documentelor de lucru distribuite elevilor la începutul şedinţei.

Chestionar de evaluare: 1. Priviţi cu atenţie următoarele documente şi asociaţi fiecărui titlu litera corespunzătoare categoriei în care pot fi încadrate (documentele vor fi alese din fondul documentar al CDI pentru ca elevii să aibă posibilitatea de a le consulta pentru a verifica răspunsul) : a. Documente monografice b. Periodice c. Documente audiovizuale d. Documente electronice 2. Care dintre documentele de mai sus sunt lucrări documentare şi care dintre ele intră în categoria lucrărilor de referinţă? 3. Ziarele şi revistele pot fi reunite sub termenul  generic de : a.       dosare b.      cataloage c.       periodice 4. Citiţi cu atenţie prezentările următoarelor lucrări şi stabiliţi pentru fiecare categoria în care pot fi incluse: a. lucrări documentare; b. lucrări de ficţiune 2.1. Cele opt povestiri despre adevăratul comportament creştin, reunite în această lucrare, constituie un minunat dar pentru copii ele reuşind, prin frumuseţea şi sensibilitatea naraţiunii, să le modeleze sufletul şi mintea. ……………… 2.2. Autoarea prezintă modul în care poate fi realizată expunerea raţională a unei teme filosofice într-o manieră cât mai convingătoare, organizând riguros ideile şi cunoştinţele şi oferind în felul acest un veritabil instrument pedagogic, care conţine metode şi reguli de cercetare necesare pentru elaborării unui comentariu de text sau alcătuirii unei disertaţii. …………. 2.3. Lucrare menţionează noile medicamente înregistrate şi intrate în uzul curent în ultima perioadă, evidenţiate cu denumirile comerciale şi monografiile aferente la denumirea comună internaţională. ………… 2.4. „…Nu înţeleg cum poţi iubi un cârd de pasări care tocmai au încercat să te ucidă. » Citind răspunsul pe care îl primeşte învăţăcelul Fletcher de la maestrul său, veţi descoperi sensul acestei parabole moderne. …………… 2.5. Acest ghid îi spune cititorului tot ceea ce trebuie să ştie şi să vadă pe Coasta de Azur. Informaţiile culturale şi istorice,sfaturile practice de călătorie, adresele de călători şi numeroasele hărţi fac din această lucrare un instrument preţios pentru pasionaţii de călătorii. ……….. 5. Alegeţi din lista de mai jos titlul corespunzător prezentărilor de la exerciţiul precedent. 3.1.Agenda medicală 2005 3.2.Jacqueline Russ. Iniţieri in filozofie 3.3.Darul îngerului. Povestiri creştine pentru copii 3.4.Claudiu-Viorel Săvulescu.  Coasta de Azur – Ghid turistic 3.5. Richard Bach. Pescăruşul Jonathan Livingston

Bibliografie :

Bayard-Pierlot, Jacqueline; Birglin, Marie-José.  Clés pour le CDI. Paris: Hachette Littérature, 1994.

Chapron, Françoise. Les CDI (Centres de documentation et d’information) des lycées et collèges. Paris: Presses Universitaires de France, 1999.

Olteanu, Virgil. Din istoria şi arta cărţii. Lexicon. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1992.

Recherche documentaire et maîtrise de l’information. Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. Rouen : C.R.D.P. de Haute-Normandie, 1999.

Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: CRDP, 1996.

Articolele mele publicate în limba română articolele mele, CDI, cercetarea documentară, curs opţional, programa ICD

In : Universul şcolii, martie-aprilie 2006, nr.3-4 (93-74), p. 2.

In epoca unor transformări semnificative la nivel educativ şi informaţional apare din ce în ce mai clar şi mai imperativ faptul că este necesară formarea şi dezvoltarea competenţelor informaţionale încă din primii ani de şcoală. Conceptul de « stăpânire a informaţiei » («maîtrise de l’information») a apărut graţie unor tendinţe de promovare a formării aşa-numitelor abilităţi pentru informaţie, tendinţe manifestate în diferite părţi ale lumii începând cu a doua jumătate a secolului XX. Profilul persoanei instruite pentru informaţie este însă acelaşi, indiferent de frontierele geografice. Iată, spre exemplu, cum sunt definite într-un document apărut în SUA în anul 1998, referitor la normele şcolare de instruire pentru informaţie şi tehnologie [1], cele câteva elemente care caracterizează o persoană educată pentru informaţie :

1. să identifice şi să articuleze nevoile de informare

2. să identifice şi să selecteze sursele de informaţie corespunzătoare

3. să formuleze şi să efectueze în mod eficient strategiile de cercetare adecvate diferitele tipuri de resurse documentare

4. să evalueze în mod critic informaţia căutată

5. să organizeze, să sintetizeze, să integreze şi să pună în practică informaţia găsită

6. să comunice demersul de cercetare realizat

7. să înţeleagă structura mediului informaţional şi procesul prin care informaţia este produsă, organizată şi difuzată

8. să înţeleagă ordinea publică şi exigenţele morale referitoare la accesul la informaţie şi utilizarea acesteia.

Este de la sine înţeles că nici o persoană, nici o unitate şcolară şi nici o structură info-documentară nu poate crea singură astfel de indivizi, că se impune colaborarea permanentă între corpul profesoral şi specialiştii ştiinţelor informării şi comunicării. Şi se impune, cu siguranţă, o restructurare şi o modificare a curriculei existente cel puţin la nivelul învăţământului preuniversitar. Se invocă adesea şi în mod acuzator lipsa de repere a tinerilor, incapacitatea lor de a discerne binele de rău, adevărul de minciună. Se spune adesea că, ei, tinerii, îşi cunosc drepturile şi îşi ignoră îndatoririle. Se uită din nebăgare de seamă sau din orgoliu că, în absenţa unor valori prin care drumul să capete un sens, o direcţie, o finalitate, orice reper este inutil pentru cel care merge. La ce bun să declarăm război lipsei de repere a adolescenţilor atunci când nu le indicăm direcţia bună, când ei nu au nici un mijloc de a-şi exersa libertatea şi responsabilitatea, când în faţa proiectelor unei societăţi căreia nu-i înţeleg nici sensul nici coerenţa nu le rămâne decât supunerea sau revolta ? Nu despre război trebuie să fie vorba, în opinia noastră, ci despre o încercare comună a educatorului şi a educatului de a îmblânzi necunoscutul lumii. Parafrazând o afirmaţie a lui Aimé Césaire aş spune, cu riscul asumat al păcatului de a cădea în patetic: „ l’éducation, c’est tout ce que l’homme a inventé pour rendre le monde vivable et la mort affrontable ».

Demersul de cercetare documentară

Se vorbeşte, în general, despre două tipuri de cercetare documentară:

1. cercetarea documentară punctuală: presupune o simplă prelevare de informaţii, respectiv găsirea unui răspuns la o anumită întrebare vizând viaţa şcolară, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; cercetarea documentară punctuală reprezintă o etapă foarte limitată în timp, parcursă în cadrul şi în serviciul unui proiect global. Spre exemplu, în cazul proiectului nostru, consultarea catalogului sistematic al CDI pentru a afla care sunt documentele referitoare la cultura şi civilizaţia Franţei.

2. cercetarea documentară de lungă durată: constituie ea însăşi obiectul unui proiect; un astfel de demers are un dublu scop: primul este acela de a găsi informaţiile căutate, deci de a găsi răspunsuri la anumite întrebări; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul să se înscrie într-o metodologie de cercetare, aşadar să înveţe să caute şi nu doar să găsească un document sau altul; revenind la exemplul nostru, elevii învaţă să utilizeze catalogul tradiţional al unui CDI/biblioteci: învaţă ce este un catalog, ce tipuri de cataloage există, ce fel de informaţie oferă fiecare dintre ele, care sunt regulile de redactare a unei fişe de catalog, ce corespondenţe se pot stabili între fişa de catalog şi o listă de referinţe bibliografice, cum se interoghează o bază locală de date (un catalog informatizat) sau o bază de date la distanţă .

Despre cel de al doilea tip de cercetare documentară a fost vorba în experienţa didactică pe care am ales să o prezentam în acest articol.

Activitatea a fost propusă unui grup de 30 de elevi din clasa a XI-a, profil Ştiinţele naturii-franceză intensiv, ca o aplicaţie practică la conţinuturile Programei de limba franceză pentru clasa a XI-a şi ca o avanpremieră la examenul de obţinere a atestatului de limba franceză, examen pe care elevii acestei clase urmează să-l susţină (facultativ) în anul şcolar următor.Am parcurs etapele clasice ale unui demers de cercetare documentară:

1. definirea obiectivelor de cercetare
2. analizarea subiectului
3. organizarea muncii
4. adunarea datelor
5. căutarea şi selectarea documentelor pertinente
6. prelucrarea, sintetizarea şi comunicarea informaţiilor
7. evaluarea activităţii

Proiectul a demarat la începutul lunii februarie 2005 şi s-a încheiat în ultima săptămână a lunii mai. Elevii şi-au ales o temă de cultură şi civilizaţie franceză dintr-o listă propusă de către profesorul de franceză sau au propus ei înşişi una vizând : demografia, influenţa mass-mediei asupra tinerilor francezi, probleme legate de educaţia instituţionalizată, integrarea imigranţilor şi a persoanelor cu handicap, preferinţele tinerilor francezi în materie de petrecere a timpului liber, schimbarea modelelor familiale, sporturile preferate ale francezilor, locul ocupat de noile tehnologii ale informării şi comunicării în educaţia tinerilor, sănătate, violenţa, consumul de droguri, protecţia mediului înconjurător, implicarea tinerilor francezi în viaţa comunităţii.

Criteriile de evaluare le-au fost făcute cunoscute elevilor de la începutul proiectului :

Criteriul de evaluare	Punctajul acordat
1.Dosarul individual să aibă o copertă care să conţină principalele elemente de identificare a produsului documentar : autor, loc, data, titlul, iar tratarea subiectului să nu depăşească 3 pagini de text tehnoredactat cu caractere Times New Roman 12, interlinie 1,5 sau 5 pagini de manuscris	1 p.
2. În lista bibliografică să se regăsească cel puţin două categorii de documente : monografice şi periodice/pe suport tradiţional şi pe suport audio-vizual sau informatic/lucrări documentare şi lucrări de ficţiune, iar referinţele să fie redactate conform modelului indicat	1,5 p.
3. Ideile să fie expuse în mod clar, conform unui plan logic şi aparent	2 p.
4. Conţinutul să fie adecvat temei de cultură şi civilizaţie franceză contemporană anunţat de titlu	2 p.
5. Corectitudinea morfosintactică şi lexicală	2,5 p.
S-a prevăzut acordarea unui punct din oficiu.

Pentru ca propunerea de alegere a temei să se transforme într-un proiect de cercetare a fost nevoie de o etapă de mobilizare a ideilor, a cunoştinţelor şi a reprezentărilor pe care elevii le aveau despre subiectul ales. Rolul dicţionarelor şi al enciclopediilor a fost foarte important pentru clarificarea termenilor şi stabilirea unei liste de cuvinte cheie referitoare la subiectul vizat. Decizia de a aloca un număr de 4 ore de curs pentru clarificarea problemelor referitoare la demersul de cercetare documentară s-a dovedit salutară; elevii au fost capabili, în marea lor majoritate să identifice ulterior în fondul documentar al CDI documentele pertinente subiectului ales, să-şi întocmească lista de referinţe bibliografice, să respecte structura unui text argumentativ (au fost, desigur, şi unele situaţii în care Internetul a fost considerat, în mod eronat, ca ….soluţia salvatoare). Fiind obligaţi să lucreze în autonomie, după ce fiecare plan de cercetare a fost discutat cu profesorul coordonator, unii dintre ei fie nu au reuşit să depăşească tentaţia descriptivului, fapt ce a atras după sine diminuarea notei acordate, fie nu au respectat criteriile de evaluare documentară a produsului realizat (criteriile 1 şi 2). Toţi au apreciat însă activitatea ca foarte utilă atât pentru modul în care cunoştinţele referitoare la demersul de căutare, selectare, organizare, prelucrare şi transmitere a informaţiilor referitoare la un anumit subiect îi vor ajuta să lucreze mai eficient pentru realizarea altor sarcini de lucru disciplinare, cât şi pentru faptul că au avut ocazia să găsească şi să asimileze unele informaţii care au clarificat şi au extins anumite aspecte referitoare la spaţiul francofon, în general şi la societatea franceză contemporană, în particular.

Prof.Georgeta Bădău – Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Bibliografie selectivă:

Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999

Demellier, Hervé. Du sujet à la production : les étapes. www.acpoitiers.fr/doc/contributions/Her_Dem/suj_prod/index.htm

Michel, Jean; Nicoleta Marinescu; Ianuş, Mariana. Formarea în societatea informaţiei, societate în formare. http://biblioteca.euroweb.ro/volume.htm

Recherche documentaire et maîtrise de l’information: Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. CRDP de Rouen, 2000

Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: CRDP, 1996

---

[1] Wisconsin’s Model Academic Standards for Information & Technology Literacy. Madison, WI: The Department, 1998. http://www.madison.k12.wi.us/lms/infolit/MMSDK12InfoLitStand.pdf

Articolele mele publicate în limba română articolele mele, CDI, cercetarea documentară, ICD

Bibliografia reprezintă o listă a documentelor pe care un autor le utilizează pentru a elabora o lucrare. În cazul cărţilor, bibliografia se aşază fie la sfârşitul lucrării, fie după fiecare capitol (pentru materialele folosite în respectivul capitol), fie repartizată în note de subsol sau chiar în interiorul textului, între paranteze.

Standardul de stat care reglementează în România modul de redactare a referinţelor bibliografice este STAS 6158 – 90- Referinţe bibliografice. Structură, formă şi conţinut.

Modul de redactare a referinţelor bibliografice în lucrările întocmite de elevi

Recomandăm respectarea următoarei punctuaţii în redactarea referinţelor bibliografice:

• Pentru lucrări monografice (cărţi)

NUMELE AUTORULUI, Prenumele. Titlu: Subtitlul. Locul de apariţie: editura, anul apariţiei, numărul de pagini.

Ex. Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. Bucureşti: Grafoart, 1995. 316 p.

• Pentru periodice (ziare sau reviste)

TITLUL PERIODICULUI, anul de vârstă, anul de apariţie, numărul de ordine al periodicului.

Bibliografia Naţională Română. Cărţi.Albume.Hărţi, LI, 2002, nr.3.

• Pentru articole din periodice (ziare sau reviste)

NUMELE AUTORULUI, Prenumele. Titlul articolului. In: Titlul periodicului, anul de vârstă, anul de apariţie, numărul de ordine al periodicului, paginile între care se găseşte articolul citat.

Ex. Fondanèche, Daniel. Profesori, documentarişti: aceeaşi meserie. In: Studii de biblioteconomie şi informare documentară, 1996, nr.2, p.74-77.

• Pentru texte publicate pe Internet

NUMELE AUTORULUI, Prenumele. Titlul textului. In: Titlul documentului sursă. [Consultat la data de …]. Disponibil la adresa: ….

Ex. BOBASCH, Michaëla. Le senior, un voyageur exigeant. In : Le Monde : journal électronique, le 19 décembre 2006. [Consultat la data de 14 ianuarie 2007].  Disponibil la adresa:  http://www.lemonde.fr

Ansamblul referinţelor bibliografice constituie bibliografia lucrării.

Referinţele bibliografice pot fi ordonate:

- alfabetic: referinţele sunt prezentate în ordinea alfabetică a numelui autorilor, respectiv a titlurilor lucrărilor;

- după tipul documentelor consultate: documente monografice, documente periodice, documente audio-vizuale (pentru periodice se apelează uneori la criteriul cronologic, referinţele fiind ordonate în funcţie de data de apariţie a periodicului).

ABREVIERI UZUALE:

- în absenţa locului de apariţie se va scrie [S.l.](sine loco);

- în absenţa editurii se va scrie [ s.n.] (sine nomine);

- în absenţa anului de apariţie se va scrie [s.a.] (sine anno)

Activităţi/Activités (FLE/CDI) bibliografia, cercetarea documentară, ICD

Instrumentul de bază care facilitează accesul publicului la depistarea rapidă a informaţiei este catalogul, fie el tradiţional, pe fişe, fie informatizat.

Catalogul alfabetic include fişele tuturor publicaţiilor bibliotecii/centrului de documentare şi informare în ordinea alfabetică a numelui autorilor, iar în cazul lucrărilor cu peste trei autori sau anonime în ordinea alfabetică a titlurilor.

Catalogul sistematic conţine fişele cu descrierile bibliografice principale ale publicaţiilor bibliotecii, ordonate după conţinutul acestora, în ordinea  indicilor de clasificare zecimală universală. În cadrul aceleiaşi clase, fişele sunt ordonate alfabetic.

Elementul care reprezintă intrarea în catalog se numeşte VEDETĂ.

Tipul catalogului	Ce asigură?	Cum sunt ordonate fişele?	Câte fişe se întocmesc pentru un document?
CATALOG DE AUTORI	Regăsirea documentelor cărora li se cunoaşte autorul	Alfabetic, după vedeta AUTOR	Maxim 3
CATALOG AL TITLURILOR	Regăsirea documentelor cărora li se cunoaşte titlul	Alfabetic, după vedeta TITLU	1
CATALOG PE MATERII (TEMATIC)	Regăsirea documentelor după un subiect, o temă, un cuvânt cheie	Alfabetic, după vedeta MATERIE (subiect, temă, cuvânt cheie)	Mai multe
CATALOG SISTEMATIC	Regăsirea documentelor după un domeniu (un subiect)	În ordinea crescătoare a indicilor CZU	Mai multe
CATALOG TOPOGRAFIC	Permite bibliotecarului/ documentaristului să verifice starea colecţiilor	În ordinea cotelor	1

Cataloagele on-line localizează documentele şi arată stocul (depozitul) unei anumite structuri documentare. Informaţiile conţinute în catalogul on-line sunt cele care se găsesc şi în cataloagele tradiţionale de bibliotecă (vedete, descrieri bibliografice şi localizările documentelor). În plus, aici pot exista şi informaţii suplimentare privind activitatea de achiziţie şi evidenţă. Ele pot conţine, de asemenea, clasificări zecimale şi descriptori, ceea ce va uşura procesul de căutare şi regăsire a informaţiilor pe domenii de cercetare.

Ex:

Activitate practică:

Regăsirea unui document existent în baza de date a BCU Bucureşti (OPAC : On-line Public Access Catalogue)

Regăsirea unui document existent în baza de date a Mediatecii Centrului Cultural Francez din Cluj.

Identificati în catalogul general on-line al BCU Bucureşti romanul pe care l-aţi ales pentru proiectul de lectură „O carte în senzaţii » (sau un alt roman scris de acelaşi autor) şi completaţi tabelul de mai jos:

Numele şi prenumele: …………………………………. Clasa:		Ex: Ionescu Anca
Criteriul de căutare în baza de date		Autor
Cota lucrării (pentru a afla cota, veţi accesa în DESCRIEREA COMPLETA a lucrării rubrica  „Detalii disponibile »)		II285077; II285077
Titlul lucrării		Primavara şi alte anotimpuri
Autor/Creator		Le Clézio, Jean Marie Gustave
Loc, editura, an		Bucuresti : Univers, 1993
Descriere fizica		215 p. ; 20 cm

Activităţi/Activités (FLE/CDI) CDI, cercetarea documentară, ICD