Français langue étrangère (FLE)/CDI

In: Lucrările Conferinţei « Bibliotecile pedagogice în societatea (re)cunoaşterii »: Bucureşti: 28-30 septembrie 2005: Vol.1: Secţiunea Biblioteconomie. Bucureşti: Editura Bibliotecii Pedagogice Naţionale « I.C.PetrescuŢ », 2006, p.44-52.

Proiect educativ Ziua gustului

View more presentations from gbadau.

In epoca unor transformări semnificative la nivel educativ şi informaţional apare din ce în ce mai clar şi mai imperativ faptul că este necesară formarea şi dezvoltarea competenţelor informaţionale încă din primii ani de şcoală. Conceptul de « stăpânire a informaţiei » («maîtrise de l’information») a apărut graţie unor tendinţe de promovare a formării aşa-numitelor abilităţi pentru informaţie, tendinţe manifestate în diferite părţi ale lumii începând cu a doua jumătate a secolului XX. Profilul persoanei instruite pentru informaţie este însă acelaşi, indiferent de frontierele geografice. Iată, spre exemplu, cum sunt definite într-un document apărut în SUA în anul 1998, referitor la normele şcolare de instruire pentru informaţie şi tehnologie [1] cele câteva elemente care caracterizează o persoană educată pentru informaţie :

1. să identifice şi să articuleze nevoile de informare

2. să identifice şi să selecteze sursele de informare corespunzătoare

3. să formuleze şi să efectueze în mod eficient strategiile de cercetare adecvate diferitele tipuri de resurse documentare

4. să evalueze în mod critic informaţia căutată

5. să organizeze, să sintetizeze, să integreze şi să pună în practică informaţia găsită

6. să comunice demersul de cercetare realizat

7. să înţeleagă structura mediului informaţional şi procesul prin care informaţia este produsă, organizată şi difuzată

8. să înţeleagă ordinea publică şi exigenţele morale referitoare la accesul la informaţie şi utilizarea acesteia.

Este de la sine înţeles că nici o persoană, nici o unitate şcolară şi nici o structură info-documentară nu poate crea singură astfel de indivizi, că se impune colaborarea permanentă între corpul profesoral şi specialiştii ştiinţelor informării şi comunicării. Şi se impune, cu siguranţă, o restructurare şi o modificare a curriculei existente cel puţin la nivelul învăţământului preuniversitar. Se invocă adesea şi în mod acuzator lipsa de repere a tinerilor, incapacitatea lor de a discerne binele de rău, adevărul de minciună. Se spune adesea că, ei, tinerii, îşi cunosc drepturile şi îşi ignoră îndatoririle. Se uită din nebăgare de seamă sau din orgoliu că, în absenţa unor valori prin care drumul să capete un sens, o direcţie, o finalitate, orice reper este inutil pentru cel care merge. La ce bun să declarăm război lipsei de repere a adolescenţilor atunci când nu le indicăm direcţia bună, când ei nu au nici un mijloc de a-şi exersa libertatea şi responsabilitatea, când în faţa proiectelor unei societăţi căreia nu-i înţeleg nici sensul nici coerenţa nu le rămâne decât supunerea sau revolta ? Nu despre război trebuie să fie vorba, în opinia noastră, ci despre o încercare comună a educatorului şi a educatului de a îmblânzi necunoscutul lumii. Parafrazând o afirmaţie a lui Aimé Césaire aş spune, cu riscul asumat al păcatului de a cădea în patetic: „ l’éducation, c’est tout ce que l’homme a inventé pour rendre le monde vivable et la mort affrontable»[2]

Demersul de cercetare documentară

Termenul de « cercetare documentară », utilizat pentru prima dată în 1950 de către Kelvin N. Moers, are astăzi mai multe accepţiuni. « Le Dictionnaire encyclopédique de l’information et de la documentation », apărut la editura pariziană « Nathan » în 1997, citează trei dintre ele: operaţia prin care documentele sunt selectate din fondul documentar la cererea unui utilizator; furnizarea, în funcţie de o cerere bine definită de utilizator, a unor elemente de informare documentară corespunzătoare; un răspuns mai mult sau mai puţin elaborat la o cerere a utilizatorului, răspuns care trebuie să conducă la realizarea unui anumit produs documentar (bibliografie, sinteză etc).

Graţie proiectului bilateral româno-francez „Educaţia pentru informaţie în mediul rural defavorizat » în toate judeţele din România au fost create centre de documentare şi informare şcolare (C.D.I.), iar în unele dintre ele iniţierea elevilor în tehnicile de cercetare documentară se realizează în mod sistematic. Experienţa pe care o vom prezenta s-a realizat într-un liceu în care există, din anul 2000, o astfel de structură info-documentară şi în care spaţiul şi resursele documentare ale C.D.I. sunt integrate în mod efectiv atât în procesul cotidian de predare-învăţare, cât şi în cadrul numeroaselor activităţi extraşcolare realizate cu elevii.

Se vorbeşte, în general, despre două tipuri de cercetare documentară:

1. cercetarea documentară punctuală: presupune o simplă prelevare de informaţii, respectiv găsirea unui răspuns la o anumită întrebare vizând viaţa şcolară, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; cercetarea documentară punctuală reprezintă o etapă foarte limitată în timp, parcursă în cadrul şi în serviciul unui proiect global. Spre exemplu, în cazul proiectului nostru, consultarea catalogului sistematic al C.D.I. pentru a afla care sunt documentele referitoare la cultura şi civilizaţia Franţei.

2. cercetarea documentară de lungă durată: constituie ea însăşi obiectul unui proiect; un astfel de demers are un dublu scop: primul este acela de a găsi informaţiile căutate, deci de a găsi răspunsuri la anumite întrebări; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul să se înscrie într-o metodologie de cercetare, aşadar să înveţe să caute şi nu doar să găsească un document sau altul; revenind la exemplul nostru, elevii învaţă să utilizeze catalogul tradiţional al unui C.D.I./al unei biblioteci: învaţă ce este acela un catalog, ce tipuri de cataloage există, ce fel de informaţie oferă fiecare dintre ele, care sunt regulile de redactare a unei fişe de catalog, ce corespondenţe se pot stabili între fişa de catalog şi o listă de referinţe bibliografice, cum se interoghează o bază locală de date (un catalog informatizat) sau o bază de date la distanţă .

Despre cel de al doilea tip de cercetare documentară a fost vorba în experienţa didactică pe care am ales să o prezentăm în acest articol. Activitatea a fost propusă unor elevi din clasa a X-a, profil Ştiinţe sociale, ca o aplicaţie practică la conţinuturile Programei cursului opţional de „Iniţiere în cercetarea documentară » şi anume, însuşirea de către elevi a tehnicii de realizare a unui dosar de presă. Pentru realizarea acestui produs documentar elevii şi-au însuşit următoarele informaţii esenţiale:

DOSARUL DE PRESĂ
Ce este?
O colecţie de articole care tratează un anumit subiect, apărute în presă într-o perioadă dată.
De ce este necesar?

• Pentru a urmări un eveniment/un subiect şi a-i cunoaşte ecourile în presă şi în opinia publică
• Pentru a descoperi pluralitatea opiniilor emise în presă şi a trezi simţul critic al cititorului faţă de un anumit eveniment/subiect.

Cum se întocmeşte un dosar de presă?

• Alegeţi cu grijă evenimentul/subiectul care vă interesează şi clarificaţi-l. Stabiliţi-vă o listă de cuvinte-cheie.
• Căutaţi în presă articole tratând un anumit eveniment/subiect.
• Originea articolelor trebuie să fie variată: periodice diferite, autori diferiţi, diferite tipuri de articole (informative, economice, umoristice, argumentative etc).
• Fotocopiaţi fiecare articol selecţionat şi precizaţi: numele ziarului/revistei, autorul articolului, data de apariţie, numărul periodicului, eventual rubrica şi pagina.
• Ordonaţi documentele în funcţie de criteriul ales (cronologic sau tematic)
• Intocmiţi un sumar şi o pagină de prezentare a dosarului de presă. Menţionaţi titlul dosarului şi perioada în care au apărut articolele alese de dumneavoastră.

S-au parcurs etapele clasice ale unui demers de cercetare documentară (definirea obiectivelor de cercetare, analizarea subiectului, organizarea muncii, adunarea datelor, căutarea şi selectarea documentelor pertinente, prelucrarea, sintetizarea şi comunicarea informaţiilor, evaluarea activităţii) şi s-au respectat întocmai criteriile de întocmire a dosarului de presă, menţionate în fişa-ghid mai sus prezentată. Elevii au identificat în 9 publicaţii periodice (Adevărul, Libertatea, Jurnalul Naţional, România liberă, Formula AS, Academia Caţavencu, Unirea, Informaţia de Alba, Monitorul de Alba), apărute în perioada 17 – 27 ianuarie 2005, acele articole care tratau diferite subiecte aparţinând vastului domeniu al gastronomiei. Fiecare articol a fost integrat într-o anumită categorie (preparate culinare, sfaturi gastronomice), a fost fotocopiat, decupat şi lipit cu grijă pe o coală de hârtie format A4. Fiecare pagină a fost numerotată şi pentru fiecare articol reţinut s-a menţionat sursa (cu respectarea normelor de redactare a unei referinţe bibliografice). Planşele astfel realizate au fost aşezate într-un dosar pentru care elevii au întocmit un sumar şi o copertă.

Realizarea acestui dosar de presă a constituit doar una dintre activităţile propuse într-un proiect mai complex, proiectul „Ziua gustului », derulat în parteneriat de două licee albaiuliene, Colegiul Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » şi Liceul de Muzică şi Artă plastică, la iniţiativa şi sub coordonarea Casei Corpului Didactic Alba, proiect pe care îl prezentăm pe larg în secţiunea Anexe, nu cu pretenţia de a oferi un model, ci un exemplu de reuşită posibilă graţie pasiunii iremediabile pentru carte şi profesia de dascăl, pasiune de care se fac „vinovaţi » cei care au transformat, cu ajutorul unor copii minunaţi, o idee în realitate vie.

Bibliografie selectivă:

Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999

Demellier, Hervé. Du sujet à la production : les étapes. Adresa URL : www.acpoitiers.fr/doc/contributions/Her_Dem/suj_prod/index.htm

Michel, Jean; Nicoleta Marinescu; Ianuş, Mariana. Formarea în societatea informaţiei, societate în formare. Adresa URL : http://biblioteca.euroweb.ro/volume.htm

Recherche documentaire et maîtrise de l’information: Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. C.R.D.P. de Rouen, 2000

Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: C.R.D.P., 1996

Colegiul Naţional« Horea,Cloşca şi Crişan« Alba Iulia

An şcolar:2004-2005

ACŢIUNE C.D.I. DIN PROIECTUL ŞCOLII PENTRU CARE SE SOILICITĂ RESURSE FINANCIARE

Denumirea acţiunii	« Ziua gustului »

Cărei axe din proiectul şcolii îi corespunde acţiunea: Asigurarea unei bune educaţii a elevilor

Acţiunea este : nouă

Obiectivele acţiunii: să favorizeze multiplicarea şi diversificarea situaţiilor de exprimare în public, în limba maternă şi în limba franceză să pună în valoare producţiile elevilor să contribuie la deschiderea şcolii spre exterior să faciliteze si să încurajeze utilizarea resurselor C.D.I. şi descoperirea altor locuri de lectură: bibliotecă, mediatecă.

Descrierea acţiunii(durata, frecvenţa, modalităţi de desfăşurare, rolul eventual al partenerilor:Proiectul se va derula între 28 februarie 2005 şi 10 martie 2005 şi va urmări tratarea gustului, respectiv a practicilor şi obişnuinţelor gastronomice româneşti şi franceze sub diverse forme. Elevii participanţi vor putea să aleagă tema şi modalitatea de prezentare: prezentarea unei reţete culinare şi a produsului realizat efectiv în conformitate cu această reţetă prezentarea unor obiceiuri legate de domeniul gastronomiei prezentarea unor reţete culinare specifice unei anumite regiuni din România sau Franţa realizarea unei expoziţii/videoproiecţii/lecturi dramatizate sau a unui dosar documentar/dosar de presă/referat/afiş pe tema „Alimentele în literatură/pictură/muzică. Prezentările nu vor fi exhaustive, ci vor fi astfel realizate încât să trezească interesul şi curiozitatea elevilor participanţi. Etape: Aducerea la cunoştinţa elevilor a condiţiilor de participare şi constituirea echipelor fiecărei clase. Realizarea unui dosar de presă cu elevii clasei a X-a G (perioada 17.01.2005 – 27.01.2005). Selectarea fragmentelor literare şi pregătirea momentului de lectură dramatizată. Tehnoredactarea, în variantă bilingvă (română, franceză) a reţetelor pentru care elevii vor prezenta o mostră la expoziţia culinară organizată la C.C.D. Alba în data de 10 martie 2005. Selectarea şi înregistrarea unor secvenţe video din diverse filme în vederea organizării unui concurs « Priviţi, în gol înghiţiţi şi…recunoaşteţi filmul ! »

Evaluare (Cine? Când? Cum?):Documentară: Realizată de către profesorii coordonatori şi documentarist/bibliotecar prin urmărirea statisticii de bibliotecă, a comportamentului şi a gradului de implicare a elevilor.Disciplinară: realizată de către profesorul documentarist în cadrul cursului de „Iniţiere în cercetarea documentară ».

Elevi vizaţi:	Personal didactic angajat în acţiune:	Personal didactic auxiliar angajat în acţiune:	Parteneri
Nivel: clasa a IX-a – clasa a XII-a Numărul claselor: IX G, IX I, X G Efectiv de elevi:	Numele, prenumele, disciplina: Prof. Georgeta Bădău	Numele, prenumele, funcţia: Ing.ec.Genţiana Onişoru (bibliotecar C.C.D. Alba) Prof.Stela Curta (bibliotecar C.N. « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia)	C.C.D. Alba (iniţiatoarea proiectului) Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia C.D.I. Vinţu de Jos

Resurse financiare necesare:

Cheltuieli:Coli A4, lipici, ace cu gămălie, folii transparente, caseta video, premii

Modalităţi de procurare a resurselor financiare (propuneri):Bugetul C.D.I.Sponsori

AVIZUL DIRECTORULUI:

---

[1] Wisconsin‘s Model Academic Standards for Information & Technology Literacy. Madison, WI: The Department, 1998. http://www.madison.k12.wi.us/lms/infolit/MMSDK12InfoLitStand.pdf

[2] „ educaţia este tor ceea ce omul a inventat pentru a putea trăi în lume şi pentru a putea înfrunta moartea »

Articolele mele publicate în limba română articolele mele, FLE, proiecte, projet interdisciplinaire

« Curierul cititorilor » sau despre învăţarea limbii franceze fără ură şi părtinire : un exemplu de colaborare între profesorul de limba franceză şi profesorul psihopedagog/ Georgeta Bădău; Adelina Atanasiu. In: Zilele Şcolii Albei: Simpozion de didactică: ediţia a IX-a: Secţiunea 6: Rolul proiectelor în realizarea unor parteneriate autentice în educaţie. Alba Iulia, 16 mai 2010 (ISSN ) (coautor).

Redactarea creativă poate modifica radical atitudinea elevului faţă de învăţarea unei limbi străine. Ea permite ca, încetul cu încetul, utilizarea limbii străine să nu mai reprezintă o activitate percepută de elev ca un handicap, ci drept un avantaj: limba străină devine instrumentul care face posibilă intrarea în contact cu alte teme mai mult sau mai puţin obişnuite din cotidianul elevului. Propunându-i activităţi diverse, profesorul va reuşi (sau cel puţin îşi propune) să creeze un raport de complicitate al elevului cu limba străină, să trezească dorinţa de a vorbi şi de a scrie. Ne referim la acele activităţi care fac apel la ansamblul cunoştinţelor dobândite de elev pe parcursul şcolarizării şi care sunt alese în spiritul unei pedagogii a  valorizării. Participanţii la activitate sunt puşi în situaţie de reuşită. Fiecare elev contribuie prin personalitatea sa, prin ingeniozitatea şi cunoştinţele sale la succesul unui proiect colectiv. In acest fel individul este pus în valoare în raport cu grupul din care face parte.

Experienţa de teren ne arată că liceenii români sunt puţin obişnuiţi să scrie în limba franceză. Atunci când o fac este pentru a rezolva exerciţii de gramatică, pentru a redacta o scrisoare sau, eventual, pentru a-şi face anumite teme care presupun exploatarea unor texte documentare sau de ficţiune.

Proiectul « Courrier des lecteurs » , propus elevilor noştri din clasele a X-a B (profil Matematică-informatică – intensiv engleză) şi a X-a E (profil Filologie – bilingv engleză), elevi care studiază limba franceză ca a doua limbă străină, ne-a ajutat să suscităm un anumit interes, uneori chiar entuziasm, chiar şi în rândul elevilor „ recalcitranţi », respectiv al celor care se mulţumesc să înveţe limba franceză la un nivel care poate fi numit „mulţumitor » numai cu foarte multă indulgenţă.

Echipa pedagogică a acestui proiect, desfăşurat în perioada octombrie 2008- februarie 2009, a fost formată din doi profesori de limba franceză (Georgeta Bădău şi Romaric Ladsous) şi Adelina Atanasiu, psihopedagog.

În finele lunii octombrie 2008, proiectul a fost prezentat celor două clase implicate în acţiune şi publicat pe un wiki la acare elevii au acces.

Fiecare elev a primit  o fişă A4 conţinând descriptivul proiectului şi criteriile de evaluare:

Intitulé du projet: COURRIER DES LECTEURS

Classe : Xe B et Xe E (L2) coordonnées par :

prof.Georgeta Bădău, Romaric Ladsous-assistant FLE, Adelina Atanasiu-psychopédagogue

Modalité de travail : projet de groupe (3-4 membres)

Durée du projet : du 30/31 octobre 2008 au 12/13 février 2009

Produit envisagé : CD-ROM contenant les produits réalisés par les élèves/exposition/ blog ou wiki

Etapes et consignes :

1. Constituez les groupes de travail (octobre 2008)
2. Rédigez en roumain une question pour la rubrique COURRIER DES LECTEURS (en vous appuyant, éventuellement, sur le modèle de votre livre de français (Limba franceză: Limba modernă 2. Bucureşti: Corint, 2005, p.12). (01-15 novembre 2008)
3. Mme Adelina Atanasiu vous répondra oralement à cette question (éventuellement, dans le cadre d’une rencontre avec votre professeur principal) et par écrit.
4. Mettez en français la question et la réponse (forme électronique) (17 novembre 2008 – 07 janvier 2009).
5. Après avoir reçu le corrigé, faites une présentation sur une page A4 et illustrez-la d’une photo de groupe ou un dépliant comme ceux qui viennent de vous être présentés (jusqu’à la fin du premier semestre).
6. Les produits réalisés seront postés sur le wiki http://badauhccproiecte.wik.is (jusqu’au 13 février) et l’ensemble du projet sera présenté dans une exposition organisée dans le cadre des JOURNEES DU LYCEE « Horea, Cloşca şi Crişan ».

Eléments obligatoires  (vous avez le choix pour la mise en page):

Titre du projet: COURRIER DES LECTEURS

Classe : Xe B/E (L2)

Equipe pédagogique : Georgeta Bădău, Romaric Ladsous, Adelina Atanasiu

Durée du projet : 30/31 octobre 2008-12/13 février 2009

Groupe de travail : noms et prénoms

Critères d’évaluation :

1. Respect de la consigne (1 p : 0,5 p pour la forme de présentation + 0,5 p pour le respect des délais)
2. Correction morphosyntaxique et lexicale (2 p)
3. Vocabulaire et cohérence du texte (2 p)
4. Originalité  et intérêt de votre question (2 p)
5. Mise en page (1 p)
6. Contribution personnelle à la réalisation du projet (1 point accordé par les membres du groupe)
7. 1 point d’office à tout élève.

Constituirea grupelor de lucru s-a realizat după dorinţa elevilor (3-4 membri/grup).

Am pus la dispoziţia elevilor pliante cu conţinut divers, realizate în anii anteriori de către colegi ai lor  şi, în variantă electronică, o matrice de pliant (fără a le impune elevilor utilizarea ei).

După constituirea grupelor, s-a trecut la redactarea în limba română a unei întrebări pentru o posibilă rubrică de tipul « Courrier du coeur », secvenţă prezentă în Unitatea 1 a Manualului de limba franceză (Limba franceză: manual pentru clasa a X-a: limba modernă 2. Bucureşti: Corint, 2005, p.12), activitate finalizată până la sfârşitul lunii noiembrie 2008. Interogaţiile adolescenţilor au atins domenii diverse: Din ce motive apar problemele de comunicare între adolescenţi şi părinţii lor?/ De ce toată lumea are aşteptări aşa de mari din partea noastră?/ Cum ne putem proteja de BTS?/ Este corect să fi judecat după anturaj? Este justificată zicala „Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti »?/ Ce să fac pentru a fi agreat de către ceilalţi?/  Există viaţă după moarte?/ Mama unui copil a făcut 4 avorturi înainte ca el să se nască. Acest copil suferă de probleme de adaptare în societate şi nu are încredere în sine. Cum i se poate explica faptul că el nu are nici o vină şi cum poate fi ajutat să treacă peste situaţia dificilă?/ Cum putem să depăşim complexele de inferioritate?/ De ce li se pare adolescenţilor că sexul este o problemă esenţială?/ Cum învingem timiditatea?/ Cum şi de ce ne afectează părerea celor din jur?/ Cum ştim dacă un anumit anturaj este potrivit pentru noi?/ Cum păstrăm o relaţie optimă cu părinţii noştri?/ Cum ne formăm prima impresie despre o persoană? Este ea întotdeauna corectă?/ ce efecte au jocurile pe calculator asupra psihicului uman?/De ce adolescenţii de astăzi refuză comunicarea cu părinţii lor şi se refugiază în universul drogurilor şi al alcoolului?.

Doamna Adelina Atanasiu a dat răspunsuri scrise fiecărui grup. Mulţi elevi s-au prezentat personal la cabinetul său pentru a găsi răspunul la întrebările care îi frământă şi pe care ei le-au exprimat cu onestitate şi fără falsă pudoare.

În perioada decembrie 2008- ianuarie 2009, întrebarea şi răspunsul psihopedagogului au fost traduse cu ajutorul dicţionarelor şi al profesorilor de limba franceză, în cadrul orelor de curs şi în afara lor.

Fiecare grup a expediat prin e-mail profesorilor de limba franceză varianta electronică a textului. Mulţi dintre elevi nu au reuşit să transpună corect în variantă electronică textele deja corectate pe suport de hârtie, ceea ce a impus o….recorectare. Fiecare grup de lucru a redactat şi ilustrat apoi un pliant conţinând versiunea bilingvă a întrebării lansate de elevi şi a răspunsului oferit de către profesorul psihopedagog. Varianta electronică a pliantelor a fost postată pe wiki-ul http://badauhccproiecte.wik.is, ceea ce a permis fiecărui elev să poată consulta în voie, eventual salva în calculatorul personal, nu doar produsul propriului său grup, ci şi pe cele realizate de către ceilalţi colegi ai săi.

În cadrul Zilelor Colegiului Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » , pliantele celor două clase au constituit subiectul unei expoziţii organizate la CDI.  Proiectul a fost prezentat de către elevi în data de 18 martie în cadrul unei în cadrul unei mini-sesiuni de referate şi comunicări ale elevilor, acţiune pe care am organizat-o în Sala multimedia a Centrului de Documentare şi Informare al liceului nostru cu ocazia „Săptămânii francofoniei ».

Fiecare formă de promovare a acestei acţiuni colective a fost adusă la cunoştinţa elevilor şi ni s-a părut că am văzut în ochii lor un licăr de mândrie şi bucurie. Iar dacă ar exista un magic instrument de explorare a sufletului omenesc, ochiul curios ar vedea cum creşte în sufletele nostre de dascăl speranţa că elevii noştri, începând a înţelege că analfabetul viitorului  nu va mai fi acela care nu ştie să citească, ci acela care nu va putea citi decât într-o singură limbă străină, vor înţelege că şansa de a învăţa pe parcursul şcolarizării limba lui Molière nu trebuie irosită.

Georgeta Bădău şi Adelina Atanasiu, Colegiul Naţional « Horea, Cloşca şi Crişan » din Alba Iulia

Bibliografie:

ALBERT, Marie-Claude. Evaluer les productions écrites des apprenants. In : Le Français dans le monde, 1998, no.299, p.58-64.

BESNARD, Christine. Stratégies d’apprentissage et enseignement des langues. In : Le Français dans le monde, 1998, no.294, p.22-25.

KING, Anny. Intégrer les médias dans un apprentissage multimédia. In : Le Français dans le monde, 1998, no.298, p.57-60.

PROGRAMUL Intel^R Teach : Cursul Intel^R Teach : Instruirea în societatea cunoaşterii : versiunea 10, 2007.

PROJETS-LECTURE au cœur du C.D.I . C.R.D.P. de l’Académie de Créteil, 1999.

Articolele mele publicate în limba română articolele mele, proiecte, projet interdisciplinaire, Ressources FLE, Zilele Şcolii Albei

Photo.G.Bădău. Exposition de dépliants au CDI

Intitulé du projet: COURRIER DES LECTEURS

Classe : Xe B/E (L2) coordonnée par :

prof.Georgeta Bădău, Romaric Ladsous-assistant FLE, Adelina Atanasiu-psychopédagogue

Modalité de travail : projet de groupe (3/4/5 membres)

Durée du projet : du 30/31 octobre 2008 au 12/13 février 2009

Produit envisagé : CD-ROM contenant les produits réalisés par les élèves/exposition/ blog ou wiki

Etapes et consignes :

1. Constituez les groupes de travail (octobre 2008)
2. Rédigez en roumain une question pour la rubrique COURRIER DES LECTEURS (en vous appuyant, éventuellement, sur le modèle de votre livre de français ( Limba franceză: Limba modernă 2. Bucureşti: Corint, 2005, p.12). (01-15 novembre 2008)
3. Mme Adelina Atanasiu vous répondra oralement à cette question (éventuellement, dans le cadre d’une rencontre avec votre professeur principal) et par écrit.
4. Mettez en français la question et la réponse (forme électronique) (17 novembre 2008 – 07 janvier 2009).
5. Après avoir reçu le corrigé, faites une présentation sur une page A4 et illustrez-la d’une photo de groupe ou un dépliant comme ceux qui viennent de vous être présentés (jusqu’à la fin du premier semestre).
6. Les produits réalisés seront postés sur le wiki http://badauhccproiecte.wik.is (jusqu’au 13 février) et l’ensemble du projet sera présenté dans une exposition organisée dans le cadre des JOURNEES DU LYCEE « Horea, Cloşca şi Crişan ».

Eléments obligatoires  (vous avez le choix pour la mise en page):

Titre du projet: COURRIER DES LECTEURS

Classe : Xe B/E (L2)

Equipe pédagogique : Georgeta Bădău, Romaric Ladsous, Adelina Atanasiu

Durée du projet : 30/31 octobre 2008-12/13 février 2009

Groupe de travail : noms et prénoms

Critères d’évaluation :

1. Respect de la consigne (1 p : 0,5 p pour la forme de présentation + 0,5 p pour le respect des délais)
2. Correction morphosyntaxique et lexicale (2 p)
3. Vocabulaire et cohérence du texte (2 p)
4. Originalité  et intérêt de votre question (2 p)
   
5. Mise en page (1 p)
6. Contribution personnelle à la réalisation du projet (1 point accordé par les membres du groupe)

1 point d’office à tout élève.

Un exemple:

Activităţi/Activités (FLE/CDI) exposition, fiche pédagogique, projet interdisciplinaire

Le mémoire est un produit documentaire plus complexe que les dossiers que nous avons analysés précédemment. C’est un travail de synthèse personnelle qui récapitule et ordonne des informations sur un sujet précis dans le but d’une communication écrite. Il n’est pas une compilation ou une série de photocopies d’informations prises sur divers supports documentaires.

Il comporte :

a. Une page de couverture qui donne le titre du mémoire, mentionne l’auteur, ses qualités, la date et le lieu de l’élaboration.

b. Un sommaire (présentant le plan général avec la pagination.) ou une table des matières (reprenant les rubriques du mémoire avec les renvois aux pages correspondantes et classées en parties et sous-parties suivant un ordre thématique, hiérarchique ou chronologique).

c. Une introduction qui analyse le sujet, présente les objectifs, fait le point de la problématique pour donner au lecteur le fil directeur qui permet de retrouver l’organisation du développement.

d. Un développement qui regroupe les informations d’une façon équilibrée suivant le plan. Il suit le libellé du sujet et la problématique posée, il évite la digression et recherche la concision (le nombre de pages n’a rien à voir avec la qualité). Sa rédaction est claire : une idée par paragraphe.

e. Une conclusion qui fait la synthèse de l’ensemble, présente le bilan, montre les limites du dossier et élargit le sujet.

f. Des illustrations référencées, soit insérées dans le texte, soit regroupées dans des annexes avec repérage

g. Une bibliographie qui mentionne sous forme de liste ordonnée alphabétique ou thématique la source des informations, en définissant leurs supports. Elle offre les principales références des documents réellement utilisés pour la constitution du mémoire et permet de retrouver les documents. Cette liste est présentée selon des normes précises.

h. Un index constitué sous la forme d’une liste alphabétique des différents thèmes traités dans le mémoire avec un renvoi aux pages, ce qui permet de retrouver rapidement les informations dans le texte.

i. Un lexique qui est une sorte de dictionnaire des termes difficiles, techniques ou spécialisés utilisés dans le mémoire. Dans le texte, les mots définis dans le lexique sont souvent indiqués par un astérisque.

j. Les annexes, représentées par des documents qui complètent le dossier et explicitent certaines informations : cartes, statistiques, plans, tableaux. Leur renvoi est mentionné dans le texte.

Le mémoire est toujours paginé, réalisé uniquement sur le recto des pages, rédigé au traitement de textes selon certaines normes et relié.

Pour évaluer un mémoire, on pourrait appliquer la grille d’évaluation suivante [Grille élaborée à partir des critères d'évaluation d'un mémoire présenté dans le livre Recherche documentaire et maîtrise de l'information. Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. Rouen : C.R.D.P. de Haute-Normandie, 1999, p.170]:

	Critères d’évaluation	Points accordés	Remarques de l’évaluateur
1.	Problématique (bien cernée ; la production du mémoire correspond à la problématique)	1 p.
2.	Le corps du mémoire	3,50 p.
	Qualités du plan : clarté, logique, équilibre.	0,50 p.
	Qualités de l’introduction : préambule bien établi avec rappel de l’objectif et problématique bien posée.	0,50 p.
	Qualités de la conclusion : élargissement du sujet, questionnement ouvrant d’autres perspectives.	0,50 p.
	Qualités des titres et des transitions : choix de formulations accrocheuses et de phrases de liaison cohérentes avec le plan.	0,50 p.
	Correction morphosyntaxique et lexicale	1,5 p.
3.	La documentation (pertinente, récente, sources variées, extraite de supports et de genres différents si possible, illustrations et documents référencés)	1 p.
4.	La méthode du mémoire	3,50 p.
	Composition respectée (introduction, développement, conclusion)	1 p.
	Présence des différents éléments : page de couverture, sommaire/table des matières, index, lexique, annexes, bibliographie	1 p.
	Mise en page soignée, claire, règles simples de typographie respectées	1,50 p.
	Note obtenue (1 point accordé d’office)	…./10

---

Un exemple de projet réalisé avec mes élèves: projet-memoire

Activităţi/Activités (FLE/CDI) FLE, projet interdisciplinaire, recherche documentaire