Când verbul « lire » suporta imperativul…

In: Universul Scolii, an X, februarie 2008, nr. 2(92), p.5-7.

Liceenii din zilele noastre citesc din ce în ce mai putin, din ce în ce mai putin bine, ne spun unii. Asistam la o criza a lecturii, se lamenteaza altii. Prejudectiile par sa functioneze perfect atunci când este vorba despre tinerii cititori. Poate ca, în loc sa ne întrebam daca acesti elevi ai nostri citesc mai mult sau mai putin, ar trebui sa ne întrebam daca nu cumva ei citesc pur si simplu altfel. Nu cumva aceasta criza a lecturii care le provoaca frisoane parintilor si educatorilor se datoreaza unei schimbari a modalitatilor de lectura?

Un sondaj pe care l-am realizat nu cu mult timp în urma printre elevii nostri (27 de baieti si 71 de fete cu vârste cuprinse între 14 si 18 ani) ne-a aratat un adevar pe care îl banuiam, dar pentru care aveam nevoie de confirmarea realitatii imediate. Ne vom opri doar la trei din întrebarile la care adolescentii au raspuns cu spontaneitatea si onestitatea caracteristica vârstei-miracol.

În ultimele sase luni ati citit (sunt posibile mai multe raspunsuri):

Clasa si numarul de raspunsuri Total
IX XI XII XII
una sau mai multe carti 22 15 19 24 80
una sau mai multe reviste 23 17 22 21 83
unul sau mai multe ziare 13 11 13 14 51
una sau mai multe benzi desenate 2 1 2 0 5

Încercati sa evaluati numarul de ore pe care le petreceti în fata televizorului pe parcursul unei saptamâni (marcati un singur raspuns):

Clasa si numarul de raspunsuri Total
IX XI XII XII
Mai putin de 7 ore 7 8 8 8 31
Între 7 si 17 ore 6 9 12 12 39
Între 15 si 21 de ore 6 2 5 4 17
Mai mult de 21 de ore 2 1 0 1 4
Nu stiu 4 1 0 2 7

Încercati ss evaluati numarul de ore pe care le petreceti în fata calculatorului pe parcursul unei saptamâni (marcati un singur raspuns):

Clasa si numarul de raspunsuri Total
IX C XI E XII D XII G
Mai putin de 7 ore 12 6 15 17 50
Între 7 si 17 ore 3 2 5 2 12
Între 15 si 21 de ore 4 6 3 2 15
Mai mult de 21 de ore 6 5 2 6 17
Nu stiu 0 2 0 0 2

Asadar, elevii citesc, dar o fac într-un mod diferit de cel al generatiilor anterioare. Pentru ei lectura nu mai este alpha si omega formarii intelectuale. A citi pentru a trai sau a nu putea trai fara a citi reprezinta un model care nu mai functioneaza la generatia actuala de liceeni. Ei au relativizat, au desacralizat, au laicizat actul lecturii. A citi a devenit un act cotidian, banal, integrat unui univers în care coexista imaginea, sunetul, textul scris.
Din ratiuni sentimentale ma voi opri la acest din urma suport, textul scris, si voi încerca sa-l privesc cu ochii filologului ajuns profesor de limba franceza.

As spune ca exista trei tipuri de texte: cele pe care le iubim noi, dascalii, cele pe care le iubim si noi si elevii nostri si cele pe care le iubesc doar ei, elevii. Trebuie ca noi sa fim podul care leaga cele doua taramuri: lumea cititorilor întelepti (unii ar spune „profesionisti ») si lumea tinerilor cititori. Pentru profesorul de limbi straine este extrem de importanta alegerea textelor (fictiune sau documentare), alegerea suporturilor (hârtie, audiovizual, electronic), este esential ca el sa cunoasca aceste texte dincolo de corpul lor literal, sa le citeasca în asa fel încât ele sa prinda viata în momentul în care ating mintea elevilor sai, sa stie sa le adapteze nivelului de întelegere si nivelului de vârsta al publicului sau scolar si, mai ales, sa integreze lectura fragmentara într-un câmp de explorare mai vast. Voi prezenta în continuare câteva modalitati de exploatare a cartilor în ora de limba franceza în vederea trezirii interesului pentru lectura. De ce carteaa Pentru ca ea (înca) reprezinta un suport atragator si bogat, pornind de la care i se pot propune elevului multiple activitati de formare a unor competente lingvistice si interculturale.

Dimensiunile impuse acestui articol nu îmi îngaduie sa prezint decât doua activitati de familiarizare a elevilor cu obiectul-carte, doua tehnici simple si cu succes garantat: dominoul cartilor (le domino des livres) si puzzle din coperta (le puzzle de la couverture).

1. Dominoul cartilor: este o activitate care permite dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observatie, a capacitatii de identificare si comparare a elementelor comune de pe copertele a doua carti, precum si a capacitatii de exprimare orala în limba straina

Materiale necesare: carti, o masa mare

Produsul activitatii: un careu format din carti alaturate doua câte doua dupa un anumit criteriu logic.

Desfasurarea activitatii:

Cartile selectionate de catre cadrul didactic se ordoneaza într-un careu, astfel încât fiecare carte sa aiba un element comun cu urmatoarea. Se solicita elevilor ca, plecând de la o anumita carte, sa identifice elementele comune a doua carti vecine (autorul, titlul, editura, locul aparitiei, anul aparitiei, titlul colectiei sau al seriei, precum si imaginile, culorile, formele geometrice care apar pe coperta) si sa parcurga întregul careu.

2. Puzzle din coperta : este o activitate care favorizeaza contactul ludic al elevilor cu obiectul carte. Elevii, împartiti în grupe, învata sa repereze elementele de identitate ale cartii, asa cum apar ele pe prima coperta, dar si sa faca distinctia între o mentiune de responsabilitate principala (autor, coautor) si secundara (traducator, ilustrator s.a.).

Material necesar : Fotocopii ale copertei 1 a cartii, decupate în fragmente (numarul de fragmente decupate variaza în functie de vârsta elevilor) si o foaie de acelasi format ca si cartea.

Desfasurarea activitatii: Coperta este citita, observata si descrisa. Fiecare grup de elevi dispune de materialul sau si lucreaza la reconstituirea copertei si lipirea fragmentelor decupate pe foaia support. În timpul activitatii, profesorul poate provoca elevii sa verbalizeze încercarile de plasare a diferitelor elemente, introducând sau reinvestind astfel vocabularul referitor la orientarea în spatiu. Elevii din grupul care finalizeaza primul sarcina de lucru sunt invitati sa-i ajute pe ceilalti dându-le indicatii în limba franceza.

La sfârsitul acestui articol ne luam îngaduinta sa amintim cititorilor ceea ce scria Jean Paul Sartre în lucrarea sa « L’Etre et le Néant » [SARTRE, Jean-Paul. L’Etre et le Néant. Paris : Gallimard, 1976, p.538-539]: « Tel rocher qui manifeste une résistance profonde si je veux le déplacer sera, au contraire, une aide précieuse si je veux l’escalader pour contempler le paysage. En lui-même – s’il est possible d’envisager ce qu’il peut être en lui-même – il est neutre, c’est-à-dire qu’il attend d’être éclairé par une fin pour se manifester comme adversaire ou auxiliaire ». Pentru dascalii mileniului trei, lectura este, poate, asemenea stâncii sartriene care îsi asteapta, neutra, destinul. (Re)descoperirea ei de catre cei pe care îi formam depinde de fiecare dintre noi.

Prof. Georgeta Badau. Colegiul National « Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia