Formarea responsabililor bibliotecilor si centrelor de documentare si informare în domeniul proiectelor pedagogice si culturale. In: Zilele Scolii Albei: simpozion de didactica: sectiunea Proiecte educative în structuri infodocumentare», 5 mai 2017 [resursa electronica]. Casa Corpului Didactic Alba, 2017, 1 CD-ROM (ISSN CD 1844-8313)
Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare, acestea din urma aparute în peisajul educativ românesc odata cu trecerea pragului anului 2000, reprezinta pentru toate cadrele didactice preocupate de calauzirea tinerilor cititori în lumea miraculoasa a informatiei (înca) un loc resursa si un instrument de lucru adaptabil la nivele de vârsta diferite. Initierea elevilor în utilizarea spatiului si a resurselor CDI, precum si în tehnicile specifice de cautare, selectare, prelucrare si comunicare a informatiilor trebuie sa reprezinte una din liniile de forta ale politicii documentare dintr-o unitate scolara în care exista o astfel de structura. Consideram ca activitatile de initiere în cercetarea documentara sunt cu adevarat eficiente daca sunt integrate în diferite proiecte interdisciplinare desfasurate în parteneriat de catre echipa pedagogica ai profesorul documentarist sau bibliotecarul scolar. Este adevarat ca fiecare biblioteca/CDI este contextualizat(a), îsi are istoria sa, mediul sau social si cultural, practicile sale în materie de gestiune sau pedagogie. Dar, dincolo de aceste diferentieri, oricare structura de acest tip ofera elevului ocazia de a învata sa foloseasca diferitele suporturi informationale si sa participe, prin intermediul lor, la o veritabila activitate culturala si stiintifica. În ceea ce priveste meseria de profesor documentarist, ea este de data recenta (primul concurs national pentru ocuparea unui astfel de post didactic a fost organizat abia în anul 2008), misiunile sale sunt înca insuficient cunoscute de comunitatea educativa ceea ce nu înseamna ca sunt mai putin importante decât ale oricarui alt cadru didactic. Competentele informationale si documentare ale elevilor sunt niste competente transversale, ele pot fi identificate la o analiza atenta în programele tuturor disciplinelor, dar profesorul documentarist, acest “profesor fara clasa”, le poate crea prin activitati si demersuri specifice cu conditia ca ele sa-si gaseasca locul normal în activitatile didactice proiectele desfasurate de cadrele didactice cu elevii. pentru prima data în România, dupa stiinta noastra, în Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011, aceste competente au fost formulate în mod explicit.
Am ales sa prezint la acest simpozion experienta unui program de formare care, în opinia mea, este util nu doar celor care gestioneaza structurile infodocumentare din învatamântul românesc preuniversitar, ci oricarui cadru didactic care le integreaza ca spatiu si resurse în procesul de predare/învatare/evaluare. Programul s-a derulat la Casa Corpului Didactic din Arad, în anul 2015, si de el au beneficiat 26 de cursanti. Prin acest curs ne-am propus sa oferim cursantilor suficiente informatii si instrumente pentru ca, la finele programului de formare, acestia safie capabili: sa descrie etapele demersului de cercetare documentara, sa defineasca axele colaborarii documentarist/bibliotecar-echipa pedagogica, sa precizeze câteva modalitati de integrare a CDI/bibliotecii scolare si a profesorului documentarist/bibliotecarului în proiectele interdisciplinare desfasurate în unitatile de învatamânt preuniversitar si identifice câteva baze de date on-line pe care elevii le pot utiliza pentru a întocmi bibliografia unui proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural, sa redacteze în echipa a unui proiect interdisciplinar pe o tema propusa de catre formatoare, punând în evidenta rolul CDI în buna desfasurare a proiectului, si sa proiecteze un dispozitiv simplu de animatie lectura/animatie culturala, sa foloseasca noi instrumente de promovare în spatiul on-line a documentelor text, audio si video.
Cursul a fost structurat în 4 module:
Modul 1: Demersul de cercetare documentara: etape, activitati specifice, modalitati de evaluare (4 ore)
Modul 2: Proiecte interdisciplinare (6 ore)
Modul 3: Integrarea noilor tehnologii în activitatea didactica si documentara (6 ore)
Modul 4: Tehnici specifice de formare si stimulare a gustului pentru lectura (6 ore)
Evaluarea programului de formare: 2 ore
Prima sesiune de formare a avut loc la Colegiul National « Elena Ghiba Birta” Arad, într-o sala de clasa dotata cu conexiune Internet si videoproiector. Deschiderea stagiului a fost facuta de dna Ibloya Ilyés, profesor metodist la CCD Arad, responsabil de curs. Dupa prezentarea obiectivelor stagiului si a modulelor de formare a urmat vizionarea unui produs video de cca 20 de minute, „A învata în CDI”. Împartiti în 4 grupe, cursantii au identificat identificat si prezentat misiunile unei structuri infodocumentare de tip CDI, tipurile de activitati desfasurate într-o astfel de structura, asemanarile si deosebirilor existente între bibliotecile scolare/CDI române si franceze, dificultatile aparute în colaborarea responsabililor CDI cu cadrele didactice si elevii. Aceasta secventa a formarii ne-a permis sa facem o radiografie a reprezentarilor cursantilor cu privire la educatia pentru informatie prin CDI/biblioteca scolara, educatie în cadrul careia cercetarea documentara are un rol esential. Prezentarea conceptului si a etapelor cercetarii documentare a fost bogat ilustrata cu exemple care au urmarit punerea în evidenta a rolului pedagogic al responsabilului CDI/bibliotecii scolare: definirea obiectivelor de cercetare si a formei de comunicare a informatiei, cautarea surselor de informare si selectionarea documentelor pertinente (documente scrise si produse electronice), localizarea informatiei în diferite documente, prelevarea informatiei si prelucrarea ei în vederea restituirii, restituirea informatiei, evaluarea demersului si a produsului realizat.Prezentarea notiunilor referitoare la cercetarea documentara a avut un caracter interactiv, cursantii intervenind ei însisi pentru a împartasi grupului experiente personale si a propune perspective de experimentare. Schimbul de idei la nivelul grupului de cursanti, precum si dialogul formatoare-cursanti au adus un plus de dinamism activitatii din aceasts prima parte a zilei de formare. Atelierul prevazut pentru Modulul 1 a pus cursantii în situatia de a reflecta la nivel de grup asupra posibilitatii de integrare într-un proiect schitat de formatoare a unor secvente de cercetare documentara animate de bibliotecarul scolar/profesorul documentarist. Prezentarea propunerilor si a proiectului în sine a facilitat mai buna întelegere a modului urmator, dedicat proiectelor interdisciplinare. S-au prezentat, explicat si analizat în plen modalitatile de lucru într-o echipa pedagogica formata din profesori de disciplina si profesor documentarist/bibliotecar scolar, axele principale ale colaborarii lor si, pornind de la exemple concrete (proiectele „Ziua Gustului”, „Vinuri, podgorii si viticultori din judetul Alba”, „Tentatia informatiei”, „Lecturi împartasite”, „Întânire cu autorul”) modul de gestionare a diferitelor tipuri de resurse în cadrul unui proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural (spatiu, timp, resurse umane, resurse materiale). Am insistat pe prevederile Anexei 2 din Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011. Documentul era cvasinecunoscut cursantilor, desi el reprezinta o adevarata „programa” a disciplinei „documentare”. Cunoasterea sa este indispensabila, cu atât mai mult cu cât Regulamentul citat mai sus precizeaza în mod clar ca referentialul competentelor infodocumentare ale elevilor „nu se adreseaza numai profesorilor documentaristi si bibliotecarilor scolari – responsabili ai structurilor infodocumentare organizate la nivelul unitatilor de învatamânt, ci si cadrelor didactice si directorilor pentru a sustine participarea comuna la elaborarea unei strategii de formare a unei culturi informat a elevilor, în vederea dezvoltarii autonomiei lor în procesul de cautare, selectare, tratare si comunicare a informatiei, atât ca demers scolar, cât si personal.” O adevarata pledoarie, asadar, pentru colaborarea bibliotecarului sscolar/profesorului documentarist cu celelalte cadre didactice.Având în vedere ca cercetarea documentara nu poate fi, practic, izolata de demersul de realizare a unui proiect interdisciplinar, am decis ca evaluarea celor primelor doua module o vom face la finalul Modulului 2. Pentru a finaliza Modulul 2, fiecare cursant a schitat, folosind un formular furnizat de formatoare, un proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural. Modul 3, „Integrarea noilor tehnologii în activitatea didactica si documentara”, a demarat cu o activitate practica al carei scop a fost familiarizarea cursantilor cu modalitatea de a transmite elevilor cunostintele referitoare la organizarea unui catalog on-line si la utilizarea sa în cadrul proiectelor coordonate/desfasurate de profesorul documentarist/bibliotecarul scolar si cadrele didactice. Am constatat cu surprindere ca nici unul dintre cursanti nu utilizeaza aceste baze de date în activitatea cotidiana, desi ele le-ar fi de un real folos în activitatea de clasificare si catalogare a documentelor, deci în crearea instrumentelor indispensabile de acces la fondul documentar al bibliotecii scolare/CDI. Activitatea on-line a scos în evidenta caracterul extrem de eterogen al grupului din punctul de vedere al competentelor de utilizare a calculatorului si a resurselor on-line. Acest neajuns a îngreunat foarte mult desfasurarea celorlalte activitati ale acestui modul destinat utilizarii noilor tehnologii. Slaba performanta tehnica a unor calculatoare si absenta conexiunii Internet la unele dintre posturi, precum si faptul ca unii cursanti nu detineau cunostintele minime de utilizare a postei electronice si a resurselor Internet ne-au obligat sa prelungim cu 2 ore timpul afectat Modului 3. Ultimul modul al programului de formare a fost destinat prezentarii anumitor tehnici de formare si stimulare a gustului pentru lectura. S-au experimentat la nivel de grup doua dispozitive de animatie: „Lectura Guri-Urechi” si „Textul umplut”. Pornind de la acesta din urma, fiecare cursant a elaborat propriul sau exemplu sub forma de prezentare PPT. Aceste prezentari se regasesc în portofoliile electronice individuale.
Pe tot parcursul formarii cursantii au fost seriosi, atenti, interesati sa înteleaga si sa asimileze notiunile noi, si-au realizat sarcinile individuale si de grup, au dat dovada de solidaritate si responsabilitate. Ansamblul produselor realizate de cursanti în cadrul acestui program de formare a fost organizat într-o lucrare consultabila on-line la adresa: http://en.calameo.com/read/00227994388ba0c3953a7.
Drept metode de evaluare a cursantilor s-au folosit chestionare de evaluare a fiecarui modul, activitati practice individuale si de grup, iar evaluarea programului s-a realizat printr-un chestionar de evaluare propus de CCD Alba si un chestionar de evaluare propus de formatoare.
Experienta mea de formator în domeniul centrelor de documentare si informare si al bibliotecilor scolare de peste 15 ani îmi spune ca un astfel de curs ramâne mereu în lista prioritatilor de formare, cu atât mai mult cu cât în societate în care traim este în continuaschimbare educatia pentru o cultura a informatiei este o necesitate.
BIBLIOGRAFIE :
Badau, Georgeta. Centrul de documentare si informare: spatiu si instrument al educatiei pentru informatie: lucrare de disertatie. Bucuresti, 2007
RECHERCHE documentaire et maîtrise de l’information : formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. Rouen : CRDP de Haute Normandie: IUFM de Rouen, 2000.
Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011
Prezentarea cursului de formare:
