Femeia ?i copilul în societatea româneasc? a secolului al XIX-lea

Sursa imaginii: https://adevarul.ro/locale/targu-mures/ipostazele-femeii-evul-mediu-astazi-invatatoare-romanca-banat-ideile-nasc-capul-femeii-barbatul-duce-arena-publica-1_54f9daae448e03c0fd4ba54a/index.html

Secolul al XIX-lea reprezint? pentru români o perioad? foarte important?. Începute la sfâr?itul secolului al XVIII-lea, continuate în prima jum?tate a secolului al XIX-lea, o serie de procese si fenomene î?i g?sesc cristalizarea în cea de a doua jum?tate a acestuia. Dou? aspecte merit? re?inute în seria transform?rilor sociale ?i politice care caracterizeaz? aceast? perioad?. Primul se refer? la instalarea societ??ii burgheze ?i a principiilor capitalismului, cel de al doilea la faptul c? ideea de na?iune ?i de stat na?ional câ?tig? din ce în ce mai mul?i adep?i ?i va triumfa cu unirea celor dou? principate române ?i crearea statului na?ional.

În ceea ce prive?te familia ?i femeia, schimb?rile nu sunt esen?iale. Diferen?a de sex r?mâne un principiu discriminator. Femeile sunt excluse de la orice participare la via?a public?. O schimbare important? în domeniul juridic se produce între 1831 ?i 1848, atunci când dreptul francez devine modelul dominant.  A?adar, principiul masculinit??ii r?mâne valabil.  În ceea ce prive?te raporturile dintre so?i sau dintre p?rin?i ?i copii, tr?s?tura dominant? r?mâne pozi?ia dominant? a b?rbatului, respectiv a tat?lui. Ca noutate, apare principiul responsabilit??ii personale în dreptul civil ?i penal. Femeia nu mai r?spunde pentru delictele so?ului s?u dac? nu a participat la acestea. Atât Codul Calimach cât ?i Legiuirea Caragea legiferau divor?ul ?i stabileau motivele acestuia.

În cea de a doua jum?tate a secolului al XIX-lea apar noi texte juridice: Constitu?ia de la 1866 (model belgian), Codul civil de la 1864 (având drept model codul civil francez). Marea noutate introdus? de acest cod civil este reprezentat? de reformele care instaureaz? regimul burghez. Astfel, individul era considerat drept fundament al dreptului care avea drept scop protejarea ?i asigurarea libert??ii individuale ?i protejarea propriet??ii private. Dac? drepturile civile vizeaz? orice individ, drepturile politice privesc doar cet??eanul. Este interesant modul în care aceste reglement?ri definesc stabilesc cine poate fi cet??ean al statului român. O prim? condi?ie era aceea de a fi român. Mai apoi, persoana în cauz? trebuie s? nu fie minor?, femeie ?i s? fie s?n?toas? din punct de vedere psihic. De asemenea, dac? sunt prev?zute o serie de reguli prin care str?inii pot fi naturaliza?i ?i pot deveni cet??eni, nu exist? în aceste texte legislative nici cel mai m?runt comentariu referitor la femei. Codul civil de la 1864 men?ine, de fapt, ideea c? femeia este lipsit? de experien?? ?i slab?. În consecin??, pentru a fi protejat?, femeia c?s?torit? trebuie s? se supun? puterii maritale a so?ului s?u.

 Starea de inferioritate a femeii se manifesta atât în rela?iile personale (nume, domiciliu, conduit?, cet??enie etc), în cele patrimoniale (toate veniturile familiei erau concentrate în mâinile so?ului care le ?i administra, femeia nu putea intenta un proces f?r? autorizarea so?ului, nu putea înstr?ina bunurile primite ca dot? f?r? participarea so?ului s?u la semnarea actelor juridice), dar chiar ?i fa?? de copii (autoritatea parental? nu putea fi exercitat? de c?tre mam? atâta timp cât tat?l era în via??). […]

Pentru a citi textul integral, da?i clic aici