Auteur/autrice : gbadau
Intégrer l’Internet en classe de français ou (re)découvrir le plaisir d’enseigner/apprendre cette langue vivante
In: Universul Scolii, an XI, februarie-martie 2009, nr. 2-3(102-103), p.7-8.
De plus en plus de professeurs sont fascinés par l’Internet en raison des multiples possibilités d’exploitation pédagogique qu’il offre : la préparation des cours, l’utilisation en classe de langue, l’auto-apprentissage, un support authentique actualisé. Mais l’utilisation de l’Internet en classe de FLE constitue un avantage seulement dans la mesure où il contribue à développer la compétence de communication des apprenants. Utiliser l’Internet en classe, ce n’est pas lire sur un écran, chacun dans son petit coin.
L’utilisation de l’Internet doit entraîner les quatre compétences : lire, écrire, écouter, parler.
En cherchant les informations, les élèves réaliseront une activité de lecture sélective ou globale. L’écoute des documents audio-visuels permettra des activités de compréhension orale, tandis que les discussions sur des forums, les contributions personnels sur des blogs ou les emails favoriseront l’expression écrite.
L’activité Internet sera intégrée dans un ensemble d’activités d’apprentissage. Les activités de recherche d’information et de lecture sur Internet ne seront pas isolées. Elles perdront tout leur intérêt si elles ne sont pas précédées (et suivies) d’autres activités d’expression orale et écrite qui permettront de créer le contexte nécessaire à la réalisation de la tâche. Toutes ces activités visent à développer les connaissances et compétences à la fois linguistiques, sociolinguistiques (adéquation du discours à la situation de communication), discursives (fonctionnement des textes), référentielles (du monde), socioculturelles (connaissance des cultures et des sociétés francophones).
Grâce à l’Internet, le monde de la francophonie entre dans la classe et la langue française acquiert le statut de langue vivante de communication contemporaine, partagée par des locuteurs d’origine sociale, culturelle et ethnique différente. C’est un médium très motivant pour les élèves et les professeurs, c’est un outil important qui contribue à l’augmentation du degré d’implication des élèves.
Dans la vie réelle nous communiquons pour échanger des informations, pour combler un vide. Si nous voulons que l’élève soit motivé pour parler et communiquer en français, il faut que nous créions une situation de communication avec un réel enjeu. Comment ? En introduisant systématiquement une tâche à résoudre, avec un déficit d’information qui requiert une interaction entre les interlocuteurs. Les élèves ne rechercheront pas les mêmes informations sur Internet, mais des informations différentes qu’ils échangeront ensuite. Pour augmenter l’interaction entre les élèves, il est utile d’organiser du travail de groupe. Celui-ci permet, en effet, que chaque élève prenne plus de temps de parole et que le rythme de travail soit moins contraignant, aussi bien pour les élèves rapides que pour les élèves moins rapides.
Mais si cet outil est fascinant car il est immensément riche, il est en même temps dangereux, car il peut noyer l’élève (débutant) dans la multitude d’informations disponibles. De cette façon, il peut souffrir de surcharge cognitive. Sa mémoire de travail est saturée et il n’arrive plus à structurer les informations et donc à construire du sens. La solution consiste à limiter le temps de recherche d’informations sur Internet et à délimiter aussi la recherche, en attribuant une tâche précise et adaptée au niveau des élèves.
Contrairement aux autres média, les sites Internet offrent souvent trois canaux complémentaires d’accès au sens : images (animées ou non), texte écrit et commentaire oral. La compréhension s’en trouve facilitée car l’élève peut mettre en œuvre des stratégies de compensation s’il ne comprend pas le texte écrit et/ou oral. L’exploitation des images permet, en outre, d’aller vers ce que l’élève sait faire sans s’arrêter à ce qu’il ne sait pas encore faire. En effet, tout élève est bien capable de retirer une information des images à condition que les questions posées soient suffisamment ouvertes. La flexibilité d’emploi de l’outil rend moins contraignantes les différences de rythme de travail pour les élèves et pour le professeur qui aura moins de mal à gérer sa classe s’il prévoit une occupation édifiante pour les élèves les plus doués en français.
Très souvent, on parle de la motivation des élèves. Mais, qu’en est-il de la motivation des professeurs? La plupart des professeurs sont créatifs et gourmands de connaissances. Le travail avec l’Internet et, en général, avec des documents authentiques actuels, leur permet aussi de continuer à apprendre ensemble avec leurs élèves et d’emblée à rester motivés dans l’exercice de leur métier. C’est ce que je vis chaque jour et c’est pourquoi je vous propose une activité réalisée et réalisable en classe de français.
Sujet : Découvrir une chanteuse française par l’intermédiaire de l’Internet
Niveau: classe de Xe (L1)
Objectifs :
Découvrir une chanteuse par l’intermédiaire de l’Internet.
Comprendre globalement un document écrit/audiovisuel.
Comprendre les détails d’un document écrit (fiche d’artiste).
Exprimer des goûts et des préférences.
Matériel pédagogique : fiches d’exercices, photocopies de la jaquette du CD audio, ordinateurs branchés à l’Internet.
Lieu : CDI ou salle multimédia
Déroulement de l’activité :
Introduire le sujet.
Répondez à ces questions:
Connaissez-vous des chanteurs français ou, plus généralement, francophones ? Pouvez-vous en citer trois ainsi que le titre d’une de leurs chansons?
En cliquant sur http://www.lehall.com/ (Le Hall de la chanson), vous allez découvrir d’autres chanteurs très aimés en France.
Vanessa Paradis en fait partie ! Ecoutez quelques extraits de ses chansons.
Activité de compréhension écrite
Allez le site http://stephane.simoutre.free.fr/vanessa et découvrez mieux Vanessa Paradis, l’artiste dont il est question dans votre leçon « Je sais gérer ma carrière d’artiste » (NASTA, Dan Ion. Limba franceza : manual pentru clasa a X-a :limba moderna 1 . Bucuresti: Corint, 2005, p.54-57).
Allez sur le site www.tv5.org, choisissez la rubrique « Musique », puis tapez dans le nom « Paradis » dans la fenêtre « Rechercher un artiste/une chanson ».
Lisez la biographie de Vanessa Paradis et dites si les affirmations suivantes sont vraies ou fausses :
|
Questions |
Vrai ou Faux ? |
1. | Elle est née en Bretagne. | |
2. | A dix-neuf ans, en 1987, au mois d’avril, elle sort « Joe Le Taxi » qui devient numéro 1 au Top 50 pendant 14 semaines. | |
3. | En 1989, Vanessa incarne Mathilde dans le film « Noce Blanche », rôle pour lequel l’actrice obtient le César du Meilleur Espoir Féminin en 1990. | |
4. | En 1990, Vanesse Paradis devient l’égérie de Chanel pour le parfum Coco. | |
5. | Dans le film « Elisa » (1994), Vanessa (Marie dans le film) donne la réplique à Jeanne Moreau et Jean Reno. | |
6. | Son album sorti le 17 octobre 2000, nous montre une femme d’aujourd’hui, une mère de famille, sereine, qui partage avec nous ce nouveau bonheur. L’album s’appelle « Variations sur le même T’aime ». | |
7. | Pour la composition et l’écriture de son dernier album, « Divinidylle » (2007), Vanessa a fait appel au chanteur Mathieu Chédid (M). |
Mise en commun et corrigé.
Prof. Georgeta BaDaU, Colegiul National « Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia
„Ziua Gustului”: Rolul cercetarii documentare într-un proiect educativ
In: Lucrarile Conferintei « Bibliotecile pedagogice în societatea (re)cunoasterii »: Bucuresti: 28-30 septembrie 2005: Vol.1: Sectiunea Biblioteconomie. Bucuresti: Editura Bibliotecii Pedagogice Nationale « I.C.Petrescu », 2006, p.44-52.
In epoca unor transformari semnificative la nivel educativ si informational apare din ce în ce mai clar si mai imperativ faptul ca este necesara formarea si dezvoltarea competentelor informationale înca din primii ani de scoala. Conceptul de « stapânire a informatiei » («maîtrise de l’information») a aparut gratie unor tendinte de promovare a formarii aaa-numitelor abilitati pentru informatie, tendinte manifestate în diferite parti ale lumii începând cu a doua jumatate a secolului XX. Profilul persoanei instruite pentru informaaie este însa acelaai, indiferent de frontierele geografice. Iata, spre exemplu, cum sunt definite într-un document aparut în SUA în anul 1998, referitor la normele scolare de instruire pentru informatie si tehnologie [1] cele câteva elemente care caracterizeaza o persoana educata pentru informatie :
1. sa identifice si sa articuleze nevoile de informare
2. sa identifice si sa selecteze sursele de informare corespunzatoare
3. sa formuleze si sa efectueze în mod eficient strategiile de cercetare adecvate diferitele tipuri de resurse documentare
4. sa evalueze în mod critic informatia cautata
5. sa organizeze, sa sintetizeze, sa integreze si sa puna în practica informatia gasita
6. sa comunice demersul de cercetare realizat
7. sa înteleaga structura mediului informational si procesul prin care informatia este produsa, organizata si difuzata
8. sa înteleaga ordinea publica si exigentele morale referitoare la accesul la informatie si utilizarea acesteia.
Este de la sine înteles ca nici o persoana, nici o unitate scolara si nici o structura info-documentara nu poate crea singura astfel de indivizi, ca se impune colaborarea permanenta între corpul profesoral si specialistii stiintelor informarii si comunicarii. Si se impune, cu siguranta, o restructurare si o modificare a curriculei existente cel putin la nivelul învatamântului preuniversitar. Se invoca adesea si în mod acuzator lipsa de repere a tinerilor, incapacitatea lor de a discerne binele de rau, adevarul de minciuna. Se spune adesea ca, ei, tinerii, îsi cunosc drepturile si îsi ignora îndatoririle. Se uita din nebagare de seama sau din orgoliu ca, în absenta unor valori prin care drumul sa capete un sens, o directie, o finalitate, orice reper este inutil pentru cel care merge. La ce bun sa declaram razboi lipsei de repere a adolescentilor atunci când nu le indicam directia buna, când ei nu au nici un mijloc de a-si exersa libertatea si responsabilitatea, când în fata proiectelor unei societtai careia nu-i înteleg nici sensul nici coerenta nu le ramâne decât supunerea sau revolta ? Nu despre razboi trebuie sa fie vorba, în opinia noastra, ci despre o încercare comuna a educatorului si a educatului de a îmblânzi necunoscutul lumii. Parafrazând o afirmatie a lui Aimé Césaire as spune, cu riscul asumat al pacatului de a cadea în patetic: „ l’éducation, c’est tout ce que l’homme a inventé pour rendre le monde vivable et la mort affrontable»[2]
Demersul de cercetare documentar?
Termenul de « cercetare documentara », utilizat pentru prima data în 1950 de catre Kelvin N. Moers, are astazi mai multe acceptiuni. « Le Dictionnaire encyclopédique de l’information et de la documentation », aparut la editura pariziana « Nathan » în 1997, citeaza trei dintre ele: operatia prin care documentele sunt selectate din fondul documentar la cererea unui utilizator; furnizarea, în functie de o cerere bine definita de utilizator, a unor elemente de informare documentara corespunzatoare; un raspuns mai mult sau mai putin elaborat la o cerere a utilizatorului, raspuns care trebuie sa conduca la realizarea unui anumit produs documentar (bibliografie, sinteza etc).
Gratie proiectului bilateral româno-francez „Educatia pentru informatie în mediul rural defavorizat » în toate judetele din România au fost create centre de documentare si informare scolare (C.D.I.), iar în unele dintre ele initierea elevilor în tehnicile de cercetare documentara se realizeaza în mod sistematic. Experienaa pe care o vom prezenta s-a realizat într-un liceu în care exista, din anul 2000, o astfel de structura info-documentara si în care spatiul si resursele documentare ale C.D.I. sunt integrate în mod efectiv atât în procesul cotidian de predare-învatare, cât si în cadrul numeroaselor activitati extrascolare realizate cu elevii.
Se vorbeste, în general, despre doua tipuri de cercetare documentara:
1. cercetarea documentara punctuala: presupune o simpla prelevare de informatii, respectiv gasirea unui raspuns la o anumita întrebare vizând viata scolara, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; cercetarea documentara punctuala reprezinta o etapa foarte limitata în timp, parcursa în cadrul si în serviciul unui proiect global. Spre exemplu, în cazul proiectului nostru, consultarea catalogului sistematic al C.D.I. pentru a afla care sunt documentele referitoare la cultura si civilizatia Frantei.
2. cercetarea documentara de lunga durata: constituie ea însasi obiectul unui proiect; un astfel de demers are un dublu scop: primul este acela de a gasi informatiile cautate, deci de a gasi raspunsuri la anumite întrebari; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul sa se înscrie într-o metodologie de cercetare, asadar sa învete sa caute si nu doar sa gaseasca un document sau altul; revenind la exemplul nostru, elevii învata sa utilizeze catalogul traditional al unui C.D.I./al unei biblioteci: învata ce este acela un catalog, ce tipuri de cataloage exista, ce fel de informatie ofera fiecare dintre ele, care sunt regulile de redactare a unei fise de catalog, ce corespondente se pot stabili între fisa de catalog si o lista de referinte bibliografice, cum se interogheaza o baza locala de date (un catalog informatizat) sau o baza de date la distanta .
Despre cel de al doilea tip de cercetare documentara a fost vorba în experienta didactica pe care am ales sa o prezentam în acest articol. Activitatea a fost propusa unor elevi din clasa a X-a, profil Stiinte sociale, ca o aplicatie practica la continuturile Programei cursului optional de „Initiere în cercetarea documentara » si anume, însusirea de catre elevi a tehnicii de realizare a unui dosar de presa. Pentru realizarea acestui produs documentar elevii si-au însusit urmatoarele informatii esentiale:
DOSARUL DE PRESA
Ce este?
O colectie de articole care trateaza un anumit subiect, aparute în presa într-o perioada data.
De ce este necesar?
- Pentru a urmari un eveniment/un subiect si a-i cunoaste ecourile în presa si în opinia publica
- Pentru a descoperi pluralitatea opiniilor emise în presa si a trezi simtul critic al cititorului fata de un anumit eveniment/subiect.
Cum se întocmeste un dosar de presa?
- Alegeti cu grija evenimentul/subiectul care va intereseaza si clarificati-l. Stabiliti-va o lista de cuvinte-cheie.
- Cautati în presa articole tratând un anumit eveniment/subiect.
- Originea articolelor trebuie sa fie variata: periodice diferite, autori diferiti, diferite tipuri de articole (informative, economice, umoristice, argumentative etc).
- Fotocopiati fiecare articol selectionat si precizati: numele ziarului/revistei, autorul articolului, data de aparitie, numarul periodicului, eventual rubrica si pagina.
- Ordonati documentele în functie de criteriul ales (cronologic sau tematic)
- Intocmiti un sumar si o pagina de prezentare a dosarului de presa. Mentionati titlul dosarului si perioada în care au aparut articolele alese de dumneavoastra.
S-au parcurs etapele clasice ale unui demers de cercetare documentara (definirea obiectivelor de cercetare, analizarea subiectului, organizarea muncii, adunarea datelor, cautarea si selectarea documentelor pertinente, prelucrarea, sintetizarea si comunicarea informatiilor, evaluarea activitatii) si s-au respectat întocmai criteriile de întocmire a dosarului de presa, mentionate în fisa-ghid mai sus prezentata. Elevii au identificat în 9 publicatii periodice (Adevarul, Libertatea, Jurnalul National, România libera, Formula AS, Academia Catavencu, Unirea, Informatia de Alba, Monitorul de Alba), aparute în perioada 17 – 27 ianuarie 2005, acele articole care tratau diferite subiecte apartinând vastului domeniu al gastronomiei. Fiecare articol a fost integrat într-o anumita categorie (preparate culinare, sfaturi gastronomice), a fost fotocopiat, decupat si lipit cu grija pe o coala de hârtie format A4. Fiecare pagina a fost numerotata si pentru fiecare articol retinut s-a mentionat sursa (cu respectarea normelor de redactare a unei referinte bibliografice). Plansele astfel realizate au fost asezate într-un dosar pentru care elevii au întocmit un sumar si o coperta.
Realizarea acestui dosar de presa a constituit doar una dintre activitatile propuse într-un proiect mai complex, proiectul „Ziua gustului », derulat în parteneriat de doua licee albaiuliene, Colegiul National « Horea, Closca si Crisan » si Liceul de Muzica si Arta plastica, la initiativa si sub coordonarea Casei Corpului Didactic Alba, proiect pe care îl prezentam pe larg în sectiunea Anexe, nu cu pretentia de a oferi un model, ci un exemplu de reusita posibila gratie pasiunii iremediabile pentru carte si profesia de dascal, pasiune de care se fac „vinovati » cei care au transformat, cu ajutorul unor copii minunati, o idee în realitate vie.
Bibliografie selectiva:
Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999
Demellier, Hervé. Du sujet à la production : les étapes. Adresa URL : www.acpoitiers.fr/doc/contributions/Her_Dem/suj_prod/index.htm
Michel, Jean; Nicoleta Marinescu; Ianus, Mariana. Formarea în societatea informatiei, societate în formare. Adresa URL : http://biblioteca.euroweb.ro/volume.htm
Recherche documentaire et maîtrise de l’information: Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. C.R.D.P. de Rouen, 2000
Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: C.R.D.P., 1996
Colegiul National »Horea,Closca si Crisan »Alba Iulia |
An scolar:2004-2005
ACTIUNE C.D.I. DIN PROIECTUL SCOLII PENTRU CARE SE SOLICITA RESURSE FINANCIARE
Denumirea actiunii |
« Ziua gustului » |
Carei axe din proiectul scolii îi corespunde actiunea: Asigurarea unei bune educatii a elevilor |
Actiunea este : noua |
Obiectivele actiunii:
|
Descrierea actiunii(durata, frecventa, modalitati de desfasurare, rolul eventual al partenerilor:
Proiectul se va derula între 28 februarie 2005 si 10 martie 2005 si va urmari tratarea gustului, respectiv a practicilor si obisnuintelor gastronomice românesti si franceze sub diverse forme. Elevii participanti vor putea sa aleaga tema si modalitatea de prezentare:
Etape:
|
Evaluare (Cine? Când? Cum?):
Documentara: realizata de catre profesorii coordonatori si documentarist/bibliotecar prin urmarirea statisticii de biblioteca, a comportamentului si a gradului de implicare a elevilor. Disciplinara: realizata de cstre profesorul documentarist în cadrul cursului de „Initiere în cercetarea documentara ». |
Elevi vizati: | Personal didactic angajat în actiune: | Personal didactic auxiliar angajat în actiune: |
Parteneri |
Nivel: clasa a IX-a – clasa a XII-a
Numarul claselor: IX G, IX I, X G Efectiv de elevi: |
Numele, prenumele, disciplina:Prof. Georgeta B?d?u |
Numele, prenumele, functia: ing.ec.Gentiana Onisoru (bibliotecar C.C.D. Alba), prof.Stela Curta (bibliotecar C.N. « Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia) |
C.C.D. Alba (initiatoarea proiectului)Liceul de Muzica si Arte Plastice din Alba Iulia C.D.I. Vintu de Jos |
Resurse financiare necesare: |
Cheltuieli: coli A4, lipici, ace cu gamalie, folii transparente, caseta video, premii |
Modalitati de procurare a resurselor financiare (propuneri): bugetul C.D.I., sponsori |
AVIZUL DIRECTORULUI: |
Academic Standards for Information & Technology Literacy. Madison, WI: The Department, 1998.
[2] „ educatia este tot ceea ce omul a inventat pentru a putea trai în lume si pentru a putea înfrunta moartea »
« Je vous trouve très beau » : proposition d’exploitation pédagogique du film en classe de FLE
In : Universul scolii, an XI, nr. 6, 2009.
Nous avons projeté d’intégrer à notre programme l’étude de ce film (le César 2007 de la meilleure première œuvre), en application à l’étude de l’image, recommandée par les instructions officielles. Ayant dû, pour commencer, visionner de nouveau, en détails, le film et ses ajouts, nous avons rassemblé toutes nos observations et nos commentaires sur un document de quatre pages. Pour nous, c’est un premier travail indispensable, qui permet de mieux s’y retrouver ensuite dans le déroulement de l’activité. Dans la mise en pratique, on sait bien que la « séquence idéalement construite » est difficile à suivre, puisque nous devons céder, d’une part, aux impératifs d’un calendrier scolaire et aux évaluations, mais surtout, d’autre part, aux paliers indispensables à une bonne assimilation des notions, tant de vocabulaire que de grammaire.
Niveau: classe de XIe (L1)
Objectifs :
Comprendre globalement une bande son
Comprendre les détails d’un reportage
Etudier les fonctions informative et accrocheuse de l’affiche de film
Décrire un personnage et le caractériser
Élargir le vocabulaire du cinéma
Exprimer l’opposition
Matériel pédagogique : l’affiche du film, DVD, photocopies de la jaquette du DVD, fiches d’exercices, ordinateurs branchés à l’Internet.
Lieu : CDI ou salle multimédia
Déroulement de l’activité : Continue reading « Je vous trouve très beau » : proposition d’exploitation pédagogique du film en classe de FLE
Le documentaliste dans son labyrinthe : clin d’œil sur l’évolution des CDI et du métier d’enseignant documentaliste en Roumanie
Le documentaliste dans son labyrinthe : clin d’œil sur l’évolution des CDI et du métier d’enseignant documentaliste en Roumanie. In : Actes des 4èmes Rencontres SavoirsCDI : « Quelles ressources pour enseigner-apprendre l’Europe ». Chasseneuil du Poitou –Poitiers (Franta).