Enseignante de français

Enseignante de français

Formarea responsabililor bibliotecilor ?i centrelor de documentare ?i informare

Formarea responsabililor bibliotecilor ?i centrelor de documentare ?i informare în domeniul proiectelor pedagogice ?i culturale. In: Zilele ?colii Albei: simpozion de didactic?: sec?iunea Proiecte educative în structuri infodocumentare», 5 mai 2017 [resurs? electronic?]. Casa Corpului Didactic Alba, 2017, 1 CD-ROM (ISSN CD 1844-8313)

Bibliotecile ?colare ?i centrele de documentare ?i informare, acestea din urm? ap?rute în peisajul educativ românesc odat? cu trecerea pragului anului 2000,  reprezint? pentru toate cadrele didactice preocupate de c?l?uzirea tinerilor cititori în lumea miraculoas? a informa?iei (înc?) un loc resurs? ?i un instrument de lucru adaptabil la nivele de vârst? diferite. Ini?ierea elevilor în utilizarea spa?iului ?i a resurselor CDI, precum ?i în tehnicile specifice de c?utare, selectare, prelucrare ?i comunicare a informa?iilor trebuie s? reprezinte una din liniile de for?? ale politicii documentare dintr-o unitate ?colar? în care exist? o astfel de structur?. Consider?m c? activit??ile de ini?iere  în cercetarea documentar? sunt cu adev?rat eficiente dac? sunt integrate în diferite proiecte interdisciplinare desf??urate în parteneriat de c?tre echipa pedagogic? ?i profesorul documentarist sau bibliotecarul ?colar. Este adev?rat c? fiecare bibliotec?/CDI este contextualizat (?), î?i are istoria sa, mediul s?u social ?i cultural, practicile sale în materie de gestiune sau pedagogie. Dar, dincolo de aceste diferen?ieri, oricare structur? de acest tip ofer? elevului ocazia de a înv??a s? foloseasc? diferitele suporturi informa?ionale ?i s? participe, prin intermediul lor, la o veritabil? activitate cultural? ?i ?tiin?ific?. În ceea ce prive?te meseria de profesor documentarist, ea  este de dat? recent? (primul concurs na?ional pentru ocuparea unui astfel de post didactic a fost organizat abia în anul 2008), misiunile sale sunt înc? insuficient cunoscute de comunitatea educativ? ceea ce nu înseamn? c? sunt mai pu?in importante decât ale oric?rui alt cadru didactic. Competen?ele informa?ionale ?i documentare ale elevilor sunt ni?te competen?e transversale, ele pot fi identificate la o analiz? atent? în programele tuturor disciplinelor, dar profesorul documentarist, acest “profesor f?r? clas?”, le poate crea prin activit??i ?i demersuri specifice cu condi?ia ca ele s?-?i g?seasc? locul normal în activit??ile didactice proiectele desf??urate de cadrele didactice cu elevii. pentru prima dat? în România, dup? ?tiin?a noastr?, în Regulamentul de organizare ?i func?ionare a bibliotecilor ?colare ?i a centrelor de documentare ?i informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011, aceste  competen?e au fost formulate în mod explicit.

Am ales s? prezint la acest simpozion experien?a unui program de formare care, în opinia mea, este util nu doar celor care gestioneaz? structurile infodocumentare din înv???mântul românesc preuniversitar, ci oric?rui cadru didactic care le integreaz? ca spa?iu ?i resurse în procesul de predare/înv??are/evaluare. Programul s-a derulat la Casa Corpului Didactic din  Arad, în anul 2015. ?i de el au beneficiat 26 de cursan?i. Prin acest curs ne-am propus s? oferim cursan?ilor suficiente informa?ii ?i instrumente pentru ca, la finele programului de formare, ace?tia s? fie capabili: s? descrie etapele demersului de cercetare documentar?, s? defineasc? axele colabor?rii documentarist/bibliotecar-echip? pedagogic?, s? precizeze câteva modalit??i de integrare a CDI/bibliotecii ?colare ?i a profesorului documentarist/bibliotecarului în proiectele interdisciplinare desf??urate în unit??ile de înv???mânt preuniversitar, s? identifice câteva baze de date on-line pe care elevii le pot utiliza pentru a întocmi bibliografia unui proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural, s? redacteze în echip? a unui proiect interdisciplinar pe o tem? propus? de c?tre formatoare, punând în eviden?? rolul CDI în buna desf??urare a proiectului, s? proiecteze un dispozitiv simplu de anima?ie lectur?/anima?ie cultural?, s? foloseasc? noi instrumente de promovare în spa?iul on-line a documentelor text, audio ?i video.

Cursul a fost structurat în 4 module:

Modul 1: Demersul de cercetare documentar?: etape, activit??i specifice, modalit??i de evaluare (4 ore)

Modul 2: Proiecte interdisciplinare (6 ore)

Modul 3: Integrarea noilor tehnologii în activitatea didactic? ?i documentar? (6 ore)

Modul 4: Tehnici specifice de formare ?i stimulare a gustului pentru lectur? (6 ore)

Evaluarea programului de formare: 2 ore

Prima sesiune de formare a avut loc la Colegiul Na?ional « Elena Ghiba Birta” Arad, într-o sal? de clas? dotat? cu conexiune Internet ?i videoproiector. Deschiderea stagiului a fost f?cut? de dna Ibloya Ilyés, profesor metodist la CCD Arad, responsabil de curs. Dup? prezentarea obiectivelor stagiului ?i a modulelor de formare a urmat vizionarea unui produs video de cca 20 de minute, „A înv??a în CDI”. Împ?r?i?i în 4 grupe, cursan?ii au identificat identificat ?i prezentat misiunile unei structuri infodocumentare de tip CDI, tipurile de activit??i desf??urate într-o astfel de structur?, asem?n?rile ?i deosebirilor existente între bibliotecile ?colare/CDI române ?i franceze, dificult??ile ap?rute în colaborarea responsabililor CDI cu cadrele didactice ?i elevii. Aceast? secven?? a form?rii ne-a permis s? facem o radiografie a reprezent?rilor cursan?ilor cu privire la educa?ia pentru informa?ie prin CDI/bibliotec? ?colar?, educa?ie în cadrul c?reia  cercetarea documentar? are un rol esen?ial. Prezentarea conceptului ?i a etapelor cercet?rii documentare  a fost bogat ilustrat? cu exemple care au urm?rit punerea în eviden?? a rolului pedagogic al responsabilului CDI/bibliotecii ?colare: definirea obiectivelor de cercetare ?i a formei de comunicare a informa?iei, c?utarea surselor de informare ?i selec?ionarea documentelor pertinente (documente scrise ?i produse electronice), localizarea informa?iei în diferite documente, prelevarea informa?iei ?i prelucrarea ei în vederea restituirii, restituirea informa?iei, evaluarea demersului ?i a produsului realizat.Prezentarea no?iunilor referitoare la cercetarea documentar? a avut un caracter interactiv, cursan?ii intervenind ei în?i?i pentru a împ?rt??i grupului experien?e personale ?i a propune perspective de experimentare. Schimbul de idei la nivelul grupului de cursan?i, precum ?i dialogul formatoare-cursan?i au adus un plus  de dinamism activit??ii din aceast? prim? parte a zilei de formare. Atelierul prev?zut pentru Modulul 1 a pus cursan?ii în situa?ia de a reflecta la nivel de grup asupra posibilit??ii de integrare într-un proiect schi?at de formatoare a unor secven?e de cercetare documentar? animate de bibliotecarul ?colar/profesorul documentarist. Prezentarea propunerilor ?i a proiectului în sine a facilitat mai buna în?elegere a modului urm?tor, dedicat proiectelor interdisciplinare. S-au prezentat, explicat ?i analizat în plen modalit??ile de lucru  într-o echip? pedagogic? format? din profesori de disciplin? ?i profesor documentarist/bibliotecar ?colar, axele principale ale colabor?rii lor ?i, pornind de la exemple concrete (proiectele „Ziua Gustului”, „Vinuri, podgorii ?i viticultori din jude?ul Alba”, „Tenta?ia informa?iei”, „Lecturi împ?rt??ite”, „Întânire cu autorul”) modul de gestionare a diferitelor tipuri de resurse în cadrul unui proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural (spa?iu, timp, resurse umane, resurse materiale). Am insistat pe prevederile Anexei 2 din Regulamentul de organizare ?i func?ionare a bibliotecilor ?colare ?i a centrelor de documentare ?i informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011. Documentul era cvasinecunoscut cursan?ilor, de?i el reprezint? o adev?rat? „program?” a disciplinei „documentare”. Cunoa?terea sa este indispensabil?, cu atât mai mult cu cât Regulamentul citat mai sus precizeaz? în mod clar c? referen?ialul competen?elor infodocumentare ale elevilor „nu se adreseaz? numai profesorilor documentari?ti ?i bibliotecarilor ?colari – responsabili ai structurilor infodocumentare organizate la nivelul unit??ilor de înv???mânt, ci ?i cadrelor didactice ?i directorilor pentru a sus?ine participarea comun? la elaborarea unei strategii de formare a unei culturi informa?ionale a elevilor, în vederea dezvolt?rii autonomiei lor în procesul de c?utare, selectare, tratare ?i comunicare a informa?iei, atât ca demers ?colar, cât ?i personal.” O adev?rat? pledoarie, a?adar, pentru colaborarea bibliotecarului ?colar/profesorului documentarist cu celelalte cadre didactice.Având în vedere c? cercetarea documentar? nu poate fi, practic, izolat? de demersul de realizare a unui proiect interdisciplinar, am decis c? evaluarea celor primelor dou? module o vom face la finalul Modulului 2. Pentru a finaliza Modulul 2, fiecare cursant a schi?at, folosind un formular furnizat de formatoare, un proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural. Modul 3, „Integrarea noilor tehnologii în activitatea didactic? ?i documentar?”,  a demarat cu o activitate practic? al c?rei scop a fost familiarizarea cursan?ilor cu  modalitatea de a transmite elevilor cuno?tin?ele referitoare la  organizarea unui catalog on-line ?i la utilizarea sa  în cadrul proiectelor coordonate/desf??urate  de profesorul documentarist/bibliotecarul ?colar ?i cadrele didactice. Am constatat cu surprindere c? nici unul dintre cursan?i nu utilizeaz? aceste baze de date în activitatea cotidian?, de?i ele le-ar fi de un real folos în activitatea de clasificare ?i catalogare a documentelor, deci în crearea instrumentelor indispensabile de acces la fondul documentar al bibliotecii ?colare/CDI. Activitatea on-line a scos în eviden?? caracterul extrem de eterogen al grupului din punctul de vedere al competen?elor de utilizare a calculatorului ?i a resurselor on-line. Acest neajuns a îngreunat foarte mult desf??urarea celorlalte activit??i ale acestui modul destinat utiliz?rii noilor tehnologii. Slaba performan?? tehnic? a unor calculatoare ?i  absen?a conexiunii Internet la unele dintre posturi, precum ?i faptul c? unii cursan?i nu de?ineau cuno?tin?ele minime de utilizare a po?tei electronice ?i a resurselor Internet ne-au obligat s? prelungim cu 2 ore timpul afectat Modului 3. Ultimul modul al programului de formare a fost destinat prezent?rii anumitor tehnici de formare ?i stimulare a gustului pentru lectur?. S-au experimentat la nivel de grup dou? dispozitive de anima?ie: „Lectura Guri-Urechi” ?i „Textul umplut”. Pornind de la acesta din urm?, fiecare cursant  a elaborat propriul s?u exemplu sub form? de prezentare PPT. Aceste prezent?ri se reg?sesc în portofoliile electronice individuale.

Pe tot parcursul form?rii cursan?ii au fost serio?i, aten?i, interesa?i s? în?eleag? ?i s? asimileze no?iunile noi. ?i-au realizat sarcinile individuale ?i de grup, au dat dovad? de solidaritate ?i responsabilitate. Ansamblul produselor realizate de cursan?i în cadrul acestui program de formare a fost organizat într-o lucrare consultabil? on-line la adresa: http://en.calameo.com/read/00227994388ba0c3953a7. Galeria de  fotografii f?cute pe parcursul desf??ur?rii diferitelor activit??i este consultabil? la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=iFONDqqceBM. Ambele documente sunt integrate site-ului form?rii: https://sites.google.com/site/activitaticdiarad2015 în sec?iunile specifice (Galerie de imagini, Evaluare).

Drept metode de evaluare a cursan?ilor s-au folosit chestionare de evaluare a fiec?rui modul, activit??i practice individuale ?i de grup, iar evaluarea programului s-a realizat printr-un chestionar de evaluare propus de CCD Alba ?i un chestionar de evaluare propus de formatoare.

            Experien?a mea de formator în domeniul centrelor de documentare ?i informare ?i al bibliotecilor ?colare de peste 15 ani îmi spune c? un astfel de curs r?mâne mereu în lista priorit??ilor de formare, cu atât mai mult cu cât în societate în care tr?im este în continu? schimbare educa?ia pentru o cultur? a informa?ie este o necesitate.

BIBLIOGRAFIE :

B?d?u, Georgeta. Centrul de documentare ?i informare: spa?iu ?i instrument al educa?iei pentru informa?ie: lucrare de diserta?ie. Bucure?ti, 2007

RECHERCHE documentaire et maîtrise de l’information : formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. Rouen : CRDP de Haute Normandie: IUFM de Rouen, 2000.

Regulamentul de organizare ?i func?ionare a bibliotecilor ?colare ?i a centrelor de documentare ?i informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011

 

Centrul de Documentare ?i Informare (ghid 2002)

Centrul de Documentare ?i Informare. Alba Iulia: [s.n.], 2002 (membru al colectivului de autori). ISBN 973-0-02843-5. Ghidul Centrului de Documentare ?i Informare a fost realizat pe baza materialelor trimise de echipele pilot ?i în urma dezbaterilor organizate la stagiile de formare din anul 2002.

S U M A R

Partea I: C.D.I. – scurt istoric

CDI în Fran?a

Proiectul bilateral  romano-francez « Educa?ie pentru informa?ie în mediul rural defavorizat »: prezentare general?

Necesitatea implementarii centrelor de documentare ?i informare în România

Strategia documentar? a MEC în urm?torii cinci ani : texte oficiale

Partea a II-a: Organizarea ?i functionarea CDI

Amenajarea spa?iului CDI

Echipamentul CDI

Fondul documentar al CDI

Partea a III-a: CDI – Activit??i specifice

Utilizarea programat? a CDI

Utilizarea liber? a CDI

CDI ?i actul de lectur?

CDI în comunitate

Partea a IV-a: CDI : Fi?a de identificare

Misiunile CDI

Statutul profesorului documentarist (proiect)

Fi?a postului profesorului documentarist

Proiectul ?colii

Proiectul CDI în proiectul ?colii

Fi?a de evaluare a CDI

Regulamentul  de organizare ?i func?ionare al unui CDI

Anexe :

  1. Proiectul de amenajare a CDI (Colegiul Na?ional « Horea, Clo?ca ?i Cri?an » Alba Iulia )
  2. Proiectul de amenajare a CDI (?coala cu clasele I-VIII ?eica Mare)
  3. Proiectul pedagogic al CDI de la ?coala cu clasele I-VIII Ungureni, jud. Boto?ani
  4. Proiectul «  Educa?ie pentru s?n?tate »
  5. Proiectul « S? citim pentru anul 2002 »
  6. 7. 8. 9.Proiecte  ale unor activit??i pedagogice din CDI : Târgu L?pu?, Roman, Bistri?a-N?s?ud, Alba Iulia, Vin?u de Jos

10.Programa de CD?  pentru clasa a VI-a: « Ini?iere în cercetarea documentar? »

Bibliografie selectiv?

 

Cronica unui proiect eTwinning

Cronica unui proiect eTwinning. In: Zilele ?colii Albei: simpozion de didactic?: sec?iunea Proiecte educative în structuri infodocumentare», 10 iunie 2016 [resurs? electronic?]. Casa Corpului Didactic Alba, 2016, 1 CD-ROM (ISSN CD 1844-8313)

Scurt? prezentare a proiectului

Proiectul  „Cuvinte ?i imagini din ora?ele ?i c?l?toriile noastre” (“Des mots et des images de nos villes et nos voyages”) a debutat  în septembrie 2015, la ini?iativa a dou? profesoare formate în domeniul pred?rii limbii franceze ca limb? str?in?, una din Italia, Loredana Conte ?i cealalt? din România, autoarea acestui articol.

Scopul proiectului a fost, pe de o parte,  de a încuraja lectura, redactarea ?i exprimarea în limba francez?, iar pe de alt? parte  de a stimula lectura documentar?, pe suport tradi?ional sau electronic ?i de a favoriza promovarea ??rii noastre ?i descoperirea altei ??ri ?i a altei culture prin intermediul noilor tehnologii.

Partenerii de proiect:

 Colegiul Na?ional „Horea, Clo?ca ?i Cri?an”(www.hcc.ro) , Alba Iulia (România), Georgeta B?d?u (profesor de limba francez?, fondator de proiect), Alina Cri?an, profesor de limba francez?, Lucre?ia Bîrz – bibliotecar

Loredana Conte (professor de limba francez?, fondator de proiect) Liceul ?tiin?ific “Francesco Cecioni” din Livorno (Italia)

Obiectivele proiectului

Cadrele didactice ini?iatoare ale acestui proiect ?i-au propus:

–  s? pun? elevii în situa?ie de comunicare real? pentru a le dezvolta capacitatea de lectur?, exprimare ?i în?elegere oral? ?i scris? în limba francez?

–   s?  dezvolte capacitatea elevilor de a c?uta, selecta, prelucra ?i restitui sub o form? dat? informa?ia cu caracter ?tiin?ific

–  s? dezvolte gustul elevilor pentru informa?ia cultural?

–  s? dezvolte capacitatea elevilor de a crea ?i difuza un con?inut multimedia

–  s? dezvolte spiritul civic al elevilor ?i capacitatea lor  de a lucra în echip?

Derularea proiectului:

„Cuvinte ?i imagini din ora?ele ?i c?l?toriile noastre”  a fost ce de al treilea proiect eTwinning pe care l-am fondat ?i derulat din anul 2008 ?i pân? în prezent.  Inscrierea propriu-zis? a proiectului a fost precedat? de o perioad? de 3 luni (iunie – august 2015) în care o intens? coresponden?? prin intermediul mesageriei eTwinning a permis g?sirea partenerului extern de proiect ?i punerea la punct a liniilor directoare ale ac?iunii.

Odat? cu deschiderea anului ?colar 2015-2016, la echipa de proiect s-au al?turat Alina Cri?an, profesor de limba francez?, ?i Lucre?ia Bârz, responsabilul Centrului de Documentare ?i Informare din institu?ia noastr?. În luna septembrie, s-a realizat înscrierea elevilor ?i înscrierea proiectului validat de c?tre directorii celor dou? unit??i de înv???mânt.  S-a decis ca echipa de proiect s? fie format? din elevi benevoli, proveni?i din diverse clase, având vârste diferite (14-16 ani) ?i nivele diferite de cuno?tin?e de limba francez? (A1, A2, B1). Prin urmare, activit??ile propriu-zise ale elevilor români s-au desf??urat în marea lor majoritate în afara orelor de curs, la Centrul de documentare ?i informare al celor dou? unit??i de înv???mânt sau în sala AEL, n cadrul unui Club eTwinning creat la ini?iativa fondatorului de proiect.

În momentul înscrierii, to?i elevii au semnat un acord prin care se obligau ca pe toat? durata desf??ur?rii proiectului s? utilizeze limba francez? ca limb? de lucru ?i comunicare, s? fie politico?i, s? nu redacteze texte cu caracter injurios, rasist, violent sau pornografic, s? respecte drepturile de autor (s? nu difuzeze documente f?r? acordul autorului lor ?i indicarea surselor de informare), s? posteze articolele ?i comentariile numai dup? validarea lor de c?tre profesorii coordonatori. De asemenea, s-a solicitat acordul scris al p?rin?ilor pentru publicarea textelor ?i materialelor audiovizuale realizate de c?tre elevi  pe site-ul ?colii, al proiectului sau într-o publica?ie de interes pedagogic.

Mai multe piste de lucru au fost identificate de c?tre profesorii coordonatori de activit??i:

– activit??i de prezentare reciproc? (texte în limba francez? ?i nori de cuvinte);

– galerie de fotografii on-line (România – https://padlet.com/geta_badau/u5mgywz03j3w ?i Italia – https://padlet.com/loredanaconte14/c09dlrb7fdt8); fotografiile au fost f?cute de elevii în?i?i;

-redactare creativ?: realizarea unei bro?uri con?inând 35 de texte narative inspirate de fotografiile postate de echipa partener? de proiect ?i 31 de link-uri spre versiunea sonor? on line, înregistrat? de elevii-naratori;

-redactarea în limba matern? ?i în limba francez? a prezent?rii unui obiectiv turistic din propria ?ar?; traducerea în limba român?, respectiv italian? a textelor redactate de membrii echipei partenere ?i realizarea unui volum colectiv trilingv de 123 de pagini care descriu 20 de obiective turistice din România ?i Italia;

schimb de c?r?i po?tale între elevii celor dou? echipe; c?r?ile po?tale realizate de elevi cu ajutorul aplica?iei Pictochart (http://ww42.pictochart.com/); cele 26 de c?r?i po?tale au fost adunate într-un album publicat în Twinspace.

Instrumente de lucru:

Principalul spa?iu de lucru colaborativ a fost Twinspace-ul oferit de platforma eTwinning. Consilierea ?i discu?iile libere între profesorii cordonatori ?i elevii români s-au desf??urat în cadrul unui grup închis Facebook, deschis special pentru acest proiect. Elevii au înv??at s? utilizeze programele Audacity – pentru înregistr?ri ?i montajele audio, Photostory – pentru realizarea unor documente video pornind de la o selec?ie de fotografii, Real Player – pentru efectuarea unui montaj video, au înv??at s? realizeze, s? publice ?i s? ilustreze cu link-uri, fotografii, documente audio ?i video articolele din Twinspace. Prezent?rile Powerpoint au fost publicate pe site-ul http://www.slideshare.net/  înainte de  a fi integrate în Twinspace, materialele video pe site-ul http://www.youtube.com, iar documentele audio pe site-urile https://soundcloud.com/ ?i https://audioboom.com . Norii de cuvinte au fost realiza?i cu https://tagul.com/, iar c?r?ile po?tale cu http://www.pictochart.com/

Implicarea elevilor

De?i elevii români au avut cam aceea?i vârst? (20 de elevi de clasa a X-a ?i o elev? de clasa a IX-a), cuno?tin?ele lor de  limb? francez? au fost diferite, jum?tate din echip? apar?inând unei clase de Filologie – bilingv francez?, iar cealalt? jum?tate unei clase de Matematic?-informatic? pentru care limba francez? reprezint? a doua limb? str?in? studiat? în ?coal?. A fost destul de greu s? fie g?sit? o plaj? orar? comun? pentru activit??ile de grup, da am g?sit solu?ii, încuraja?i de bucuria cu care elevii  s-au implicat în acest proiect.

Integrarea în curriculum ?i evaluarea disciplinar? ?i documentar?

Programele ?colare de limba francez? în vigoare vizeaz? pentru to?i cei patru ani de liceu formarea competen?ei de receptare a mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situa?ii de comunicare, a competen?ei de producere de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte, de realizare de interac?iuni în comunicarea oral? sau scris?, precum ?i de transfer ?i mediere a mesajelor orale sau scrise în situa?ii variate de comunicare. În ceea ce prive?te misiunile profesorului documentarist, formarea elevilor în domeniul cercet?rii documentare, dezvoltarea gustului pentru lectur? ?i formarea elevilor pentru utilizarea noilor tehnologii sunt misiuni comune atât în sistemul educativ italian, cât ?i în cel român.

Se cuvine men?ionat faptul c? unele dintre activit??ile proiectului au fost desf??urate în cadrul orelor de curs, cu clasa întreag?, în func?ie de con?inuturile recomandate de programa ?colar? de limba francez? (spre exemplu: studiul unor texte apar?inând literaturii franceze ?i francofone, caracteristicile textului poetic ?i ale textului narativ, exerci?ii de traducere a unor texte cu ajutorul dic?ionarului, realizarea unor materiale de promovare a unor obiective turistice). Evaluarea disciplinar? a produselor realizate de c?tre elevi a urm?rit: coeren?a ?i con?inutul de idei, corectitudinea gramatical? ?i lexical?, calitatea vocabularului, a?ezarea în pagin? ?i ilustrarea textului cu documente audiovizuale. Între criteriile de evaluare documentar? men?ion?m:  capacitatea de a repera informa?iile necesare în fondul documentar al CDI, capacitatea de a crea ?i difuza con?inuturi multimedia, num?rul de publica?ii împrumutate sau consultate în regim de sal? de lectur?.

Evaluarea proiectului din punctul de vedere al elevilor s-a realizat prin completarea unui chestionar on line anonim.

Acest proiect a fost o încercare, spunem noi reu?it?, de a demonstra c? elevii, atunci când sunt motiva?i, sunt capabili s? dep??easc? barierele lingvistice ?i s? realizeze, dincolo de distan?ele geografice ?i culturale, ni?te activit??i care merit? aprecierea colegilor ?i a profesorilor lor. Doi dintre elevii români au sfâr?it prin a se prezenta la examenul DELF în sesiunea decembrie 2015, deci au reu?it s? ob?in? o diplom? a Ministerului francez al Educa?iei, valabil? pentru toat? via?a ?i recunoscut? în întreg spa?iul francofon.

Bibliografie:

Marinescu, Mariana, Tendin?e ?i orient?ri în didactica modern?, Editura Didactic? ?i Pedagogic?, 2007, Bucure?ti.

Rolul proiectelor educa?ionale realizate prin parteneriate ?colare interna?ionale. Bucure?ti: TEHNE-Centrul pentru Inovare în Educa?ie, 2013

Zgaga, Pavel;  Neac?u, Ioan;  Velea, Luciana Simona. Formarea cadrelor didactice: experien?e europene. Bucure?ti: Editura Universitar?, 2007.

Coutumes et traditions populaires dans le département d’Alba (livre)

Coutumes et traditions populaires dans le département d’Alba. Alba Iulia: Universul ?colii Albei, 2015. ISBN: 978-606-8683-33-1

Ce livre représente le produit final réalisé dans le cadre du Module d’enseignement interdisciplinaire (MEI) de l’année scolaire 2012-2013.  L’ensemble du travail réalisé dans le cadre du MEI 2012-2013 est consultable en ligne sur le blog du projet: https://lewebpedagogique.com/11f2012hccab  

S O M M A I R E

Pour mieux comprendre le cadre de la recherche

Contexte géographique et historique  du département d’Alba

Quelques indicateurs socio-économiques représentatifs pour le département d’Alba

1. Les métiers traditionnels. Éléments d’architecture rurale

Les métiers traditionnels, valeurs sûres pour encore longtemps?

Découvrir les métiers traditionnels de quelques zones du département d’Alba

Éléments d’architecture rurale  dans quelques villages d’Alba

Préservation du patrimoine départemental constitué par les métiers traditionnels

L’évolution des filières de formation aux métiers traditionnels dans le département d’Alba

2.Musiques et danses traditionnelles

Le folklore musical et chorégraphique: une forme de résistance face à l’uniformisation de la culture de nos jours?

Un répertoire enraciné dans la vie quotidienne des habitants d’Alba: chants de travail, airs de mariage, danses pour diverses occasions

La danse traditionnelle: pratique culturelle porteuse de sociabilité et d’intégration

Quelques dates importantes du calendrier des musiques et danses traditionnelles du département d’Alba

3.Littérature populaire

La littérature populaire et la modernité font-elles bon ménage?

Regards sur l’évolution de la littérature populaire transylvaine

Littérature populaire et culture médiatique

A la recherche des écrivains s’inspirant de la littérature populaire

4.Gastronomie traditionnelle

Quel enjeu pour la gastronomie traditionnelle  régionale  sur le marché roumain contemporain?

Gastronomie typique dans quelques villes et villages du département d’Alba

Techniques de conservation des aliments dans le département d’Alba

La cuisine calendaire dans le département d’Alba

5.Croyances populaires

Le village contemporain,  un trésor de croyances et rites toujours vivants?

Rites et traditions autour de la naissance

Rites et traditions autour du mariage

Rites et traditions funéraires

6.Plantes médicinales. Médecine traditionnelle

La médecine traditionnelle et l’ethnobotanique, peuvent-elles nous réintroduire au sein de la nature?

La médecine traditionnelle entre reconnaissance et méconnaissance

Les mobiles rituels, magiques et thérapeutiques  de l’utilisation des plantes médicinales

Secrets et vertus de quelques plantes médicinales tels qu’ils sont connus par les villageois de notre département

7.Coutumes et traditions (familiales et agraires)

Les coutumes et les traditions régionales  sont-elles  un frein ou un atout pour le  développement du village contemporain?

Les traditions et les coutumes folkloriques, un vif axe du tourisme rural

Rituels agraires saisonniers dans quelques villages du département d’Alba

Coutumes spécifiques aux fêtes religieuses