2.2.3. Cotarea publicatiilor

În CDI, cele zece clase principale ale Clasific?rii Dewey, respectiv Clasific?rii Zecimale Universale, pot fi stabilite cu ajutorul „margaretei documentarelor », propus? în 1983 de c?tre CRDP din Grenoble (Fran?a); culorile celor 10 petale ale „margaretei documentarelor » sunt cele utilizate ast?zi în centrele de documentare ?i informare franceze; acest sistem permite elevilor s? repereze domeniile corespunz?toare celor 10 clase principale nu doar cu ajutorul unei cifre, ci ?i cu ajutorul unei culori: 000, respectiv 0 – Generalit??i: negru; 100, respectiv 1 – Filosofie: maro; 200, respectiv 2- Religie. Mitologie: ro?u; 300, respectiv 3- ?tiin?e sociale : portocaliu; 400- Limba. Lingvistica : galben ; pentru Centrele de Documentare ?i Informare care utilizeaz? CZU, clasa 4 este liber?; 500, respectiv 5 – ?tiin?e naturale: verde; 600, respectiv 6 – ?tiin?e aplicate : albastru, 700, respectiv 7 – Arta. Distrac?ii. Sport : roz; 800 -Literatur?, respectiv 8 – Limbi. Lingvistic?. Literatura : gri; 900, respectiv 9 – Istorie. Geografie: alb.

Cotarea publica?iilor reprezint? opera?iunea prin care se fixeaz? locul fiec?rui document în cadrul colec?iei din care face parte. Cota c?r?ii reprezint?, deci, o formul? unic? prin care o publica?ie poate fi identificat?, reg?sit? ?i utilizat?.

Practica bibliotecar? a impus dou? sisteme de cotare a publica?iilor:

1. cotarea pe formate

2. cotarea sistematic-alfabetic?

Cotarea pe formate presupune reg?sirea publica?iilor în depozit cu ajutorul cataloagelor (alfabetic ?i sistematic) a c?ror organizare este absolut obligatorie.

În cazul c?r?ilor, în func?ie de în?l?imea c?r?ii (la cotor) s-au stabilit 5 formate:

  • Formatul I: pân? la 18 cm
  • Formatul 2: de la 18 la 22 cm
  • Formatul 3: de la 22 la 26 cm
  • Formatul IV: de la 26 la 30 cm
  • Formatul V: peste 30 cm

Pentru publica?iile periodice s-au adoptat doar 4 formate:

  • Formatul I: pân? la 27 cm
  • Formatul II: de la 27 la 33 cm
  • Formatul III: de la 33 la 50 cm
  • Formatul IV: peste 50 cm

Pentru a diferen?ia periodicele de publica?iile monografice se poate utiliza o sigl?, de exemplu „P ».

Cota reprezint? o combina?ie de cifre romane ?i arabe .

Ex. Cota I 7053 reprezint?:

  • o carte care apar?ine formatului I
  • a 7053-a carte în cadrul acestui format

Deci, cifra roman? indic? formatul, cifra arab? indic? locul publica?iei în cadrul fiec?rui format.

Fiecare titlu nou prime?te o cot? nou? care nu se mai atribuie altui document. Toate exemplarele identice primesc aceea?i cot? ?i se a?az? împreun? la raft. Aceea?i cot? o primesc ?i publica?iile în mai multe volume, dar orice edi?ie nou? prime?te o cot? distinct?.

Cotarea sistematic-alfabetic?

Acest sistem de cotare este utilizat îndeosebi în bibliotecile mici ?i mijlocii care au întregul fond la dispozi?ia cititorilor, a?adar ?i în centrele de documentare ?i informare. Cotarea sistematic-alfabetic? este utilizat? ?i în cadrul diferitelor colec?ii dintr-o mare bibliotec?: periodice, carte pentru copii, colec?ii pentru adul?i, carte veche, colec?ii iconografice.

În cazul acestui sistem de cotare publica?iile sunt grupate dup? con?inut, iar în cadrul aceluia?i domeniu în ordine alfabetic?.

Cota sistematic-alfabetic? are formula unei frac?ii în care la num?r?tor avem indicele principal CZU, format din cel mult 3 cifre (excep?ie f?când clasa 8), iar la numitor semnul de autor.

Ce este Clasificarea zecimal? universal? (CZU)?

Clasificarea zecimal? universal? este o schem? de clasificare sistematic? bazat? pe principiul diviz?rii zecimale a ansamblului cuno?tin?elor umane.

La baza acestui sistem st? un sistem de clasificare conceput ?i publicat în 1886 de c?tre americanul Melvile Dewey (1851-1931), bibliotecar la Colegiul din Amherst (SUA). În prima sa tabel?, „Clasificare ?i index pe subiecte pentru catalogarea ?i aranjarea c?r?ilor ?i a pamfletelor unei biblioteci », indicii erau alc?tui?i din câte trei cifre, de la 000 la 999. Valoarea clasific?rii lui Dewey a ie?it în eviden?? ?i utilizarea ei a c?p?tat o larg? r?spândire, mai întâi în SUA, apoi în Marea Britanie.

Schema conceput? de bibliotecarul american reprezenta o deta?are radical? de practica aproape universal? de a?ezare a publica?iilor pe criteriul alfabetic sau formal. În anul 1885, în urma unui acord cu Dewey, care publicase deja a 5-a sa edi?ie a clasific?rii, Institutul Interna?ional de Bibliografie a început, la ini?iativa a doi belgieni, Paul Otlet ?i Henri La Fontaine, dezvoltarea tabelelor ?i a publicat în 1907 prima edi?ie interna?ional? complet?, în limba francez?, a ceea ce se va numi mai târziu CZU. Edi?ia din 1907 avea 33000 de subdiviziuni ?i un index alfabetic cu 38000 de intr?ri. În timp au ap?rut alte noi edi?ii, completate ?i revizuite.

În România, CZU a început s? fie folosit? înc? din 1908 la Biblioteca Academiei Române. CZU este folosit? ast?zi în toate re?elele de biblioteci ?i constituie principalul sistem de a?ezare a publica?iilor în bibliotecile cu acces liber la raft.

Ce este „margareta-documentarelor« ?

Pentru imagini, vezi versiunea integral? a lucr?rii.

În CDI, cele zece clase principale ale Clasific?rii Dewey, respectiv Clasific?rii Zecimale Universale, pot fi stabilite cu ajutorul „margaretei documentarelor », propus? în 1983 de c?tre CRDP din Grenoble (Fran?a); culorile celor 10 petale ale „margaretei documentarelor » sunt cele utilizate ast?zi în centrele de documentare ?i informare franceze; acest sistem permite elevilor s? repereze domeniile corespunz?toare celor 10 clase principale nu doar cu ajutorul unei cifre, ci ?i cu ajutorul unei culori: 000, respectiv 0 – Generalit??i: negru; 100, respectiv 1 – Filosofie: maro; 200, respectiv 2- Religie. Mitologie: ro?u; 300, respectiv 3- ?tiin?e sociale : portocaliu; 400- Limba. Lingvistica : galben ; pentru Centrele de Documentare ?i Informare care utilizeaz? CZU, clasa 4 este liber?; 500, respectiv 5 – ?tiin?e naturale: verde; 600, respectiv 6 – ?tiin?e aplicate : albastru, 700, respectiv 7 – Arta. Distrac?ii. Sport : roz; 800 -Literatur?, respectiv 8 – Limbi. Lingvistic?. Literatura : gri; 900, respectiv 9 – Istorie. Geografie: alb.

Cum se stabile?te cota unui document?

Indicele principal se stabile?te dup? con?inutul c?r?ii, potrivit celor 10 clase sistematice. De aici ?i denumirea de cot? sistematic-alfabetic?.

Semnul de autor reprezint? un simbol literal ?i numeric ce codific? numele autorului sau primul cuvânt din titlu, în cazul lucr?rilor anonime sau colective. Aceste simboluri se g?sesc în ni?te tabele speciale numite TABELE DE AUTOR, iar opera?iunea de stabilire a lor, adic? a numitorului frac?iei, se nume?te „cutterizare » sau „keterizare » (dup? numele bibliologului Charles Cutter, bibliolog american, colaborator al lui Dewey, p?rintele clasific?rii zecimale). Cutter a imaginat o schem? ingenioas? de grupare a literelor alfabetului în grupe ?i subgrupe de prescurt?ri, astfel încât oricare nume sau titlu s? poat? fi reg?sit în numai 99 de simboluri. Literele alfabetului sunt grupate dou? câte dou?, în 13 grupe mari. Fiecare grup? are 9 subgrupe, dispuse câte 3. Fiecare subgrup? are 9 tipuri de simboluri. Deci, fiecare grup? are 9 x 9 tipuri de simboluri, numerotate de la 11 la 99, fiecare simbol având 2 cifre. Semnul de autor indic? ordinea de a?ezare a unei publica?ii în raport cu alte publica?ii apar?inând aceleia?i clase sistematice.

Ex.

Adan 20 Balc Anc 50 Bes Arm 80 Bratu
Ade 21 Bale And 51 Bi Arn 81 Brau
Adl 22 Bali Andre 52 Bic Aro 82 Bre
Adr 23 Balo Andrei 53 Bil Ars 83 Bri
Ae 24 Balt Andri 53 Bir Art 84 Bro
Af 25 Balz Andro 55 Bj As 85 Bru
Ag 26 Ban Ane 56 Bl Ase 86 Bu
Age 27 Banu Ang 57 Ble Asl 87 Bucur
Agr 28 Bar Angh 58 Blo Aso 88 Bud
Ah 29 Barb Anghele 59 Blu Ass 89 Bue

B 27-Banu?, Maria. Poezii

B 56 -Blaga, Lucian. Luntrea lui Caron

REGULI DE CUTTERIZARE

1) Num?r?torul frac?iei, deci indicele CZU principal, va avea 2-3 cifre, excep?ie f?când clasa 8. Nu trebuie confundat indicele CZU al cotei cu indicele CZU care codific? în detaliu con?inutul unei publica?ii ?i care permite ordonarea fi?elor de catalog în fi?ierele sistematice.

2) În cazul în care literele semnului de autor sunt „I » sau „O », ele se despart prin linioar? de grupul de cifre care urmeaz? pentru a nu se crea confuzii. În toate celelalte situa?ii, litera ini?ial? nu se separ? de cifrele care o urmeaz?.

3) La stabilirea semnului de autor se urm?resc atent 1-2 diviziuni care succed sau preced grupul de litere c?utat pentru a fi siguri de corectitudinea alegerii.

Ex.: pentru autorul japonez Haruki Murakami avem silaba „Mu » cu simbolul

„M 94″, dar exist? ?i silaba „Mur » cu simbolul „M 96″; alegerea corect? va fi „M 96″.

Moro 90 Nov
Mos 91 Novi
Mot 92 Now
Mr 93 Nu
Mu 94 Num
Mun 95 Nun
Mur 96 Nur
Murg 97 Nus
Mus 98 Nut
Mut 99 Ny

4) Pentru silabele care nu figureaz? în tabel, semnul de autor se alege dup? silaba precedent?. Ex.: pentru poetul ?i criticul literar Edwin Muir semnul de autor va fi M 94 deoarece silaba « Mui » nu figureaz? în tabel.

5) În cazul unor lucr?ri cu doi sau trei autori, semnul de autor va fi dat de numele primului autor.

6) Pentru lucr?rile cu mai mult de trei autori se va lua în considerare titlul lucr?rii ?i se va stabili semnul de autor conform acestuia.

7) Pentru autorii antici latini, cota se stabile?te conform vedetei acceptate în lucr?rile de referin??, fie la nomen (Ex.: O-95 pentru Publius Ovidius Naso) , fie la cognomen (Ex.: C 49 pentru Marcus Tullius Cicero).

8) Numele de familie compuse reprezint? o situa?ie special?. Ele provin, de regul?, din combinarea numelui de familie patern cu cel matern sau al so?ului cu al so?iei. Regulile de combinare difer? de la un popor la altul. Astfel, la spanioli numele compuse au structura numele tat?lui + numele mamei; la portughezi: numele mamei + numele tat?lui. Cota se va stabili potrivit elementului prin care persoana este mai cunoscut?. Dac? numele sunt legate cu linioar?, cota va corespunde primului element (Ex.Antoine de Saint-Exupéry: S 15). Dac? numele nu sunt legate cu linioar?, intrarea se va face la primul element (Ex. Miguel de Cervantes Saavedra: C 36), exceptând numele portugheze .

9) Pentru numele compuse ale femeilor c?s?torite, cota se stabile?te la primul element pentru numele cehe, franceze, italiene, române?ti, spaniole, ungure?ti. (Ex.: Hortensia Papadat-Bengescu: P 28). În celelalte cazuri, cota se stabile?te dup? numele so?ului.

10) Dac? numele de familie pare a fi compus, dar nu este sigur, el se consider? compus, exceptând numele engleze?ti ?i scandinave pentru care cota se stabile?te potrivit ultimului element (ex. Thomas Stearns Eliot: E 41).

11) Numele compuse cu prefixe reprezint? o alt? situa?ie particular?. Se va ?ine cont, dac? numele nu este g?sit într-o lucrare de referin??, de urm?toarele reguli na?ionale:

  • scriitorii cehi ?i slovaci: prefixul „z » este plasat la sfâr?itul vedetei: Zerotina, Karel z : Z 54;
  • scriitorii englezi: prefixul face parte din nume: De Quincey, Thomas: D 26;
  • scriitorii francezi: prefixul nu face parte din nume dac? este o prepozi?ie: Balzac, Honoré de: B 25; prefixul face parte din nume dac? este un articol sau forma contractat? a unui articol ?i a unei prepozi?ii: La Fontaine, Jean : L 14;
  • scriitorii germani: prefixul face parte din nume dac? este un articol sau contragerea unui articol ?i a unei prepozi?ii: Zur Linde, Otto: Z 95, Vom Ende, Erich: V87; în celelalte situa?ii prefixul nu face parte din nume: Goethe, J.Wolfang von: G64;
  • scriitorii italieni: pentru autorii moderni, prefixul face parte din nume: De Amicis, Edmondo: D 96; pentru autorii anteriori sec. al XIX-lea, se vor consulta lucr?rile de referin??; pentru numele din Evul Mediu ?i din epoca modern? prefixele „de« , „de’ « , „degli« , „dei« , „de li » nu fac parte din nume: Medici, Lorenzo de: M 54;
  • scriitorii olandezi: prefixul nu face parte din nume, exceptând prefixul „ver« : Vondel, Joost van den: V 88, Ver Boven, Daisz: V 46;
  • scriitorii portughezi: prefixul nu face parte din nume: Santos, Federico Adolfo dos: S 21;
  • scriitorii spanioli: dac? prefixul este un articol, el face parte din nume, în toate celelalte situa?ii nu: Las Heras, Francisco de: L 23; Rueda, Lope de: R 89;
  • scriitorii scandinavi: prefixul nu face parte din nume dac? este un prefix de origine scandinav? sau german?: Linne, Roger von: L 63; în celelalte situa?ii, prefixul face parte din nume;
  • în cazul ALTOR PREFIXE, dac? prefixul nu este un articol, o prepozi?ie sau o combina?ie a acestora, intrarea se face la prefix: A‘Becket, O’Brian, McDonald; pentru ultima vedet?, semnul de autor se stabile?te potrivit silabei „Mac », adic? M 11;

12) În cazul unei lucr?ri cu vedeta TITLU, se vor avea în vedere urm?toarele reguli:

  • dac? titlul începe cu un num?r, semnul de autor se stabile?te dup? pronun?ia lui în limba respectiv?: „100 de ani de pace« : O-86, conform pronun?iei „o sut?« ; „15 histoires macabres« : Q 69, conform pronun?iei „quinze« 
  • dac? titlul începe cu un cuvânt monosilabic: a, al, ai, ale, cu, de, în etc, se face o leg?tur? conven?ional? între primul ?i al doilea cuvînt din titlu: „Pe urmele vechilor civiliza?ii« : P 61, conform secven?ei „Peur« 
  • dac? titlul începe cu articolele nehot?râte un, o (rom) sau cu articolele un, une, des, le, la, les (fr.), il, lo, la, gli, le (it.), el, la, los (sp.), the, a (eng.), der, die, das (ger.), a, az (magh.), aceste elemente nu se iau în considerare atunci când ele preced? un substantiv sau un adjectiv, semnul de autor stabilindu-se dup? urm?torul cuvânt: „Une femme malheureuse »: F 35.

13) Operele aceluia?i autor, care au primit acela?i indice CZU, se pot diferen?ia ad?ugându-se la semnul de autor ini?iala titlului (scris? cu minuscul?): Eminescu, M. S?rmanul Dionis: E 48 s; Eminescu, M. Poezii: E 48 p

14) În cazul unei lucr?ri în mai multe volume, se poate indica, sub semnul de autor, în cifre arabe, num?rul volumului.

Ex. Eliade Mircea . Noaptea de Sânziene: Vol.I:

E 38 n
1

15) În cazul biografiilor, semnul de autor se fixeaz? dup? numele persoanei biografiate, pentru a putea grupa la un loc biografiile aceleia?i persoane realizate de autori diferi?i. Dup? semnul de autor se adaug?, în acest caz, ini?iala (cu majuscul?) a autorului biografiei: Handoca, Mircea. Opera lui Mircea Eliade: E 38 H.

16) Pentru a diferen?ia semnele de autor în cazul autorilor omonimi, se adaug? la semnul de autor ini?iala (sau un grup de litere relevant) prenumelui fiec?rui autor în parte:

  • C?linescu, George: C 14 G
  • C?linescu, Mihai: C 14 M
  • Petrescu, Camil: P 57 Ca
  • Petrescu, Cezar: P 57 Ce

17) În cazul lucr?rilor în limbi str?ine, la stabilirea semnului de autor se ?ine cont de forma acceptat? în catalogare, indiferent de diferitele ortografii ale aceluia?i nume, în diferite limbi:

  • Csehov (maghiar?
  • Tscechov (francez?)
  • Chekhov (englez?)
  • Cehov (român?): C 34, conform silabei „Ceh 34« 

În CDI, semnul de autor se stabile?te potrivit sistemului francez de cotare, mai accesibil elevilor. Pentru lucr?rile care au 1-3 autori, semnul de autor este reprezentat de primele trei litere, scrise cu majuscul?, ale numelui primului autor (ex. Pan?a, Iustin. Obiecte mi?cate: PAN). Pentru lucr?rile care se descriu la titlu (lucr?ri cu mai mult de trei autori, lucr?ri anonime) semnul de autor este reprezentat de primele trei litere ale titlului (ex. Dic?ionar de art?: DIC). Toate regulile de stabilire a vedetei AUTOR sau a vedetei TITLU, men?ionate mai sus, sunt valabile ?i în cazul sistemului francez de stabilire a semnului de autor.

Dup? stabilirea cotei, aceasta se trece pe carte (pe pagina de titlu, pe copert?, pe cotor, conform tradi?iei bibliotecii/centrului de documentare ?i informare) ?i pe fi?ele de catalog (în col?ul din stânga, sus).

Exerci?ii

1. Stabili?i cota urm?toarelor lucr?ri conform:

a) sistemului american de cotare

b) sistemului francez de cotare.

Ve?i folosi minim 2 cifre pentru a indica domeniul c?ruia îi apar?in lucr?rile din lista de mai jos.

a)

1. 2. 3. 4. 5. 6 7. 8. 9. 10.

b)

1. 2. 3. 4. 5. 6 7. 8. 9. 10.

1.

Rosca, Ioan N.

Introducere în filosofie: Etape, teme, concepte .- Editura Universitar?, Bucure?ti, 2002 .- 191 p.; 20 cm .- ISBN 973-8499-01-1

In explicarea filosofiei prin premisele ei etico-politice, istoricul filosofiei nu recurge la orice pozi?ie moral? sau la orice declara?ie politic? a gânditorului respectiv, ci numai la cele încorporate osmotic în sistemul s?u filosofic. Aceste atitudini se degaj? în special din etica ?i filosofia sa politic?, dar ?i din antropologia ?i filosofia sa.

2.

Golu, Mihai

Bazele psihologiei generale .- Editura Universitar?, Bucure?ti, 2002 .- 718 p.; 20 cm .- ISBN 973-99615-8-4

Lucrarea î?i propune s? realizeze o imagine de ansamblu a stadiului actual la care a ajuns psihologia general? ?i s? prezinte într-o manier? sistematic? tot ce s-a ob?inut mai relevant ?i peren în cunoa?terea dimensiunii psihice a omului.

30

3.

Leprince, Albert

Curs practic de telepatie .- Aldo Press, Bucure?ti, 2003 .- 151 p.; 20 cm .- ISBN 973-9307-93

Lucrarea ofer? rezultatele unor curioase experien?e de telepatie provocat? ?i experimental? ?i care sunt susceptibile s? arunce o nou? lumin? asupra misterului viitorului nostru ?i al facult??ilor paranormale ale creierului uman.

4.

Pistol, Gheorghe

Tehnica ?i strategia negocierilor: Uzan?e ?i protocol .- Editura Universitar?, Bucure?ti, 2002 .- 254 p.; 20 cm .- ISBN 973-8499-00-3

Lucrarea prezint? unele probleme teoretice ?i practice privind negocierile ?i uzan?ele de protocol, care trebuie bine cunoscute ?i respectate în via?a cotidian? ?i în afaceri. Lucrarea se bazeaz?, în cea mai mare parte, pe studiul ?i analiza unor lucr?ri cu caracter economic, sociologic, psihologic, dar ?i pe experien?a dobândit? în activitatea practic? ?i didactic? a autorului.

5.

Ash, Russel/Bonson, Richard (il.)/Patac, Carmen (trad.)

Marile minuni ale lumii .- Litera Interna?ional, Bucure?ti, 2003 .- 64 p.; 32 cm .- ISBN 973-7916-34-4

Lucrarea prezint? cele ?apte minuni ale lumii ?i le compar? cu alte construc?ii m?re?e; de asemenea prezint? multe alte inven?ii importante ?i realiz?ri notorii în domeniul ingineriei, precum ?i curiozit??i ?i minuni ale naturii.

6.

C?linescu, George

Istoria literaturii romane: Compendiu .- Litera Interna?ional, Bucure?ti, 2003 .- 419 p.; 19 cm .- ISBN 973-7916-42-5

Volumul reprezint? nu o simpl? prescurtare a edi?iei mari a « Istoriei literaturii române », ci un adaos care î?i propune s? rezume impresiile generale. Nu sunt incluse biografiile, am?nuntele de istorie literar?, la fiecare autor fiind scoase în eviden?? realiz?rile cu adev?rat valoroase. Compendiumul acesta este, în opinia lui C?linescu, « nu o alt? oper?, ci un indice critic la cea dintâi ».

7.

Dumas, Alexandre

Cei trei mu?chetari: Vol.I .- Cartex 2000, Bucuresti, 2003 .- 315 p.; 20 cm .

Imagina?ia bogat? a autorului reu?e?te s? apropie istoria de marele public, f?când-o vie ?i pitoreasc?. Genera?ii dup? genera?ii i-au îndr?git pe temerarii d’Artagnan, Athos, Porthos si Aramis, reprezentan?i ai binelui, curajului ?i drept??ii, care dejoac? ma?ina?iile for?elor adverse.

8.

Eremia, Anatol/Constantinov, Tatiana/Vieru, Stanislav

Cartier Dic?ionar statele lumii .- Cartier, Chisinau, 2003 .- 496 p .- ISBN 9975-79-196-4

Lucrarea ofer? imaginea lumii contemporane exprimat? în cifre ?i fapte din diverse domenii ?i sfere de activitate uman? . Statele de pe glob sunt prezentate în complexul de date ?i indici statistici pentru fiecare: pozi?ia geografic?, suprafa?a, relieful, clima, vegeta?ia, culturile agricole etc. Indicii statistici ?i cifrele esen?iale au fost actualizate la data surselor utilizate: 2000-2002.

9.

Kerman, Phillip

Macromedia Flash 5 .- Teora, Bucure?ti, 2003 .- 544 p.; 23 cm .

Autorul este un expert recunoscut pe plan interna?ional în folosirea site-urilor WEB ?i a instrumentelor pentru instruire ?i divertisment. Asamblarea imaginilor, anima?ia în programul Flash, interctivitatea ?i anima?ia avansat?, plasarea filmelor în WEB sunt principalele aspecte abordate în aceast? lucrare care incit?, înva??, distreaz? ?i ofer? informa?ii practice.

10.

Eliade, Mircea

Maitreyi .- Cartex 2000, Bucure?ti, 2002 .- 188 p.; 20 cm .- ISBN 973-8202-47-7

Înglobând ?i fructificând în plan superior datele propriei biografii, dar ?i experien?a reportajelor din India si pe cea a prealabilelor sale încerc?ri literare inspirate de acest univers aparte, autorul realizeaz? cu Maitreyi capodopera « ciclului s?u indian ». Biograficul, exoticul ?i simbolismul mitic sunt perfect echilibrate ?i dozate ?i des?vâr?it transfigurate în substan?a literar?.

2. Ordona?i cotele în conformitate cu sistemul de cotare ?i organizare a colec?iilor CDI specific S?lii de documentare ?i informare. Identifica?i la raft publica?iile din lista de mai sus.

a)

.

b)

.

3. Întocmi?i o list? a publica?iilor neidentificate. Stabili?i, împreun? cu profesorul documentarist, motivele neidentific?rii (cot? diferit?, publica?ie împrumutat?, alte motive).

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. .

 

Votre adresse de messagerie ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *