Centrul de documentare si informare: spatiu si instrument al educatiei pentru informatie

Odata cu dezvoltarea tehnologiilor informarii si documentarii în unitatile de învatamânt preuniversitar asistam la o expansiune si o diversificare a surselor de informare. Daca fiecare profesor integreaza (mai rapid sau mai lent) în câmpul sau disciplinar noile  locuri si suporturi ale informatiei, pentru institutia de învatamânt ramâne cruciala problema accesului egal, facil si eficient al elevilor si cadrelor didactice la aceste resurse.

Conceperea si obtinerea recunoasterii centrului de documentare si informare drept loc al învatarii prin colaborare interdisciplinara si instrument  privilegiat al inovatiei pedagogice reprezinta provocarea majora a  documentaristilor secolului 21. Rolul esential al profesorului documentarist va fi sa creeze conditiile didactice propice achizitionarii de cunostinte prin intermediul documentelor, sa regândeasca gestionarea acestei structurii infodocumentare în termeni pedagogici, sa puna utilizatorul în centrul preocuparilor sale.

Oricare ar fi forma lor de organizare – biblioteca sau centru de documentare si informare (CDI), structurile infodocumentare  existente în unitatile de învatamânt preuniversitar trebuie sa reprezinte  un spatiu de formare a elevilor în domeniul utilizarii informatiei, îndeosebi a celei pe care se bazeaza achizitia cunostintelor scolare. Aceste centre de resurse sunt pentru tânarul utilizator o imagine structurilor infodocumentare pe care el le va frecventa mai târziu, ca adult: biblioteca universitara, centre de documentare specializate,  biblioteca/mediateca municipala  s.a.

Este adevarat ca fiecare centru de documentare si informare este contextualizat, îsi are istoria sa, mediul sau social si cultural, practicile sale în materie de gestiune sau pedagogie. Dar, dincolo de aceste diferentieri, oricare structura de tipul CDI ofera elevului, ocazia de a cunoaste acest tip de structura, de a învata sa se serveasca de ea si sa participe, prin intermediul ei, la o veritabila activitate culturala si stiintifica.

În societatea mileniului trei, informatia a suportat transformari consistente de natura calitativa si cantitativa. Ea nu mai poate fi înteleasa ca o entitate, ci ca un flux în continua evolutie spatiala si temporala. Din acest motiv, rolul si mizele cercetarii documentare trebuie sa se schimbe si ele. Esentialul  într-un proces de cautare a informatiei nu mai este furnizarea sau gssirea raspunsului/raspunsurilor la anumite întrebari, ci gasirea raspunsului potrivit. Exista pericolul  ca utilizatorul, mai cu seama cel tânar, sa fie „înghitit” de avalansa de informatii, sa nu mai fie capabil sa gaseasca drumul cel bun, sa nu mai vada sau sa nu-si mai aminteasca rostul demersului sau de utilizator-cercetator si sa se transforme într-un utilizator-consumator. Din comoditate sau din ignoranta.

Scoala are obligatia de a le elevilor nu doar cunostinte, ci  si instrumentele necesare stapânirii mediului informational din ce în ce mai complex în care traim. O parte dintre aceste instrumente pot fi apropriate, în opinia noastra, prin integrarea resurselor documentare în practicile pedagogice de fiecare zi.

 « Tel rocher qui manifeste une résistance profonde si je veux le déplacer sera, au contraire, une aide précieuse si je veux l’escalader pour contempler le paysage. En lui-même – s’il est possible d’envisager ce qu’il peut être en lui-même – il est neutre, c’est-à-dire qu’il attend d’être éclairé par une fin pour se manifester comme adversaire ou auxiliaire », scria cândva Jean-Paul Sartre. Cu riscul de a cadea în patetic, vom spune ca o structura infodocumentara de tipul CDI este pentru noi, oamenii scolii, stânca sartriana care îsi asteapta, neutra,  destinul. Ramâne de vazut, de hotarât, daca o vom transforma într-un aliat sau într-un adversar al reformei în sistemul de învatamânt românesc.

Pentru a citi textul integral, dati clic aici.

Formarea responsabililor bibliotecilor si centrelor de documentare si informare

Formarea responsabililor bibliotecilor si centrelor de documentare si informare în domeniul proiectelor pedagogice si culturale. In: Zilele Scolii Albei: simpozion de didactica: sectiunea Proiecte educative în structuri infodocumentare», 5 mai 2017 [resursa electronica]. Casa Corpului Didactic Alba, 2017, 1 CD-ROM (ISSN CD 1844-8313)

Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare, acestea din urma aparute în peisajul educativ românesc odata cu trecerea pragului anului 2000,  reprezinta pentru toate cadrele didactice preocupate de calauzirea tinerilor cititori în lumea miraculoasa a informatiei (înca) un loc resursa si un instrument de lucru adaptabil la nivele de vârsta diferite. Initierea elevilor în utilizarea spatiului si a resurselor CDI, precum si în tehnicile specifice de cautare, selectare, prelucrare si comunicare a informatiilor trebuie sa reprezinte una din liniile de forta ale politicii documentare dintr-o unitate scolara în care exista o astfel de structura. Consideram ca activitatile de initiere  în cercetarea documentara sunt cu adevarat eficiente daca sunt integrate în diferite proiecte interdisciplinare desfasurate în parteneriat de catre echipa pedagogica ai profesorul documentarist sau bibliotecarul scolar. Este adevarat ca fiecare biblioteca/CDI este contextualizat(a), îsi are istoria sa, mediul sau social si cultural, practicile sale în materie de gestiune sau pedagogie. Dar, dincolo de aceste diferentieri, oricare structura de acest tip ofera elevului ocazia de a învata sa foloseasca diferitele suporturi informationale si sa participe, prin intermediul lor, la o veritabila activitate culturala si stiintifica. În ceea ce priveste meseria de profesor documentarist, ea  este de data recenta (primul concurs national pentru ocuparea unui astfel de post didactic a fost organizat abia în anul 2008), misiunile sale sunt înca insuficient cunoscute de comunitatea educativa ceea ce nu înseamna ca sunt mai putin importante decât ale oricarui alt cadru didactic. Competentele informationale si documentare ale elevilor sunt niste competente transversale, ele pot fi identificate la o analiza atenta în programele tuturor disciplinelor, dar profesorul documentarist, acest “profesor fara clasa”, le poate crea prin activitati si demersuri specifice cu conditia ca ele sa-si gaseasca locul normal în activitatile didactice proiectele desfasurate de cadrele didactice cu elevii. pentru prima data în România, dupa stiinta noastra, în Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011, aceste  competente au fost formulate în mod explicit.

Am ales sa prezint la acest simpozion experienta unui program de formare care, în opinia mea, este util nu doar celor care gestioneaza structurile infodocumentare din învatamântul românesc preuniversitar, ci oricarui cadru didactic care le integreaza ca spatiu si resurse în procesul de predare/învatare/evaluare. Programul s-a derulat la Casa Corpului Didactic din  Arad, în anul 2015, si de el au beneficiat 26 de cursanti. Prin acest curs ne-am propus sa oferim cursantilor suficiente informatii si instrumente pentru ca, la finele programului de formare, acestia safie capabili: sa descrie etapele demersului de cercetare documentara, sa defineasca axele colaborarii documentarist/bibliotecar-echipa pedagogica, sa precizeze câteva modalitati de integrare a CDI/bibliotecii scolare si a profesorului documentarist/bibliotecarului în proiectele interdisciplinare desfasurate în unitatile de învatamânt preuniversitar si identifice câteva baze de date on-line pe care elevii le pot utiliza pentru a întocmi bibliografia unui proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural, sa redacteze în echipa a unui proiect interdisciplinar pe o tema propusa de catre formatoare, punând în evidenta rolul CDI în buna desfasurare a proiectului, si sa proiecteze un dispozitiv simplu de animatie lectura/animatie culturala, sa foloseasca noi instrumente de promovare în spatiul on-line a documentelor text, audio si video.

Cursul a fost structurat în 4 module:

Modul 1: Demersul de cercetare documentara: etape, activitati specifice, modalitati de evaluare (4 ore)

Modul 2: Proiecte interdisciplinare (6 ore)

Modul 3: Integrarea noilor tehnologii în activitatea didactica si documentara (6 ore)

Modul 4: Tehnici specifice de formare si stimulare a gustului pentru lectura (6 ore)

Evaluarea programului de formare: 2 ore

Prima sesiune de formare a avut loc la Colegiul National « Elena Ghiba Birta” Arad, într-o sala de clasa dotata cu conexiune Internet si videoproiector. Deschiderea stagiului a fost facuta de dna Ibloya Ilyés, profesor metodist la CCD Arad, responsabil de curs. Dupa prezentarea obiectivelor stagiului si a modulelor de formare a urmat vizionarea unui produs video de cca 20 de minute, „A învata în CDI”. Împartiti în 4 grupe, cursantii au identificat identificat si prezentat misiunile unei structuri infodocumentare de tip CDI, tipurile de activitati desfasurate într-o astfel de structura, asemanarile si deosebirilor existente între bibliotecile scolare/CDI române si franceze, dificultatile aparute în colaborarea responsabililor CDI cu cadrele didactice si elevii. Aceasta secventa a formarii ne-a permis sa facem o radiografie a reprezentarilor cursantilor cu privire la educatia pentru informatie prin CDI/biblioteca scolara, educatie în cadrul careia  cercetarea documentara are un rol esential. Prezentarea conceptului si a etapelor cercetarii documentare  a fost bogat ilustrata cu exemple care au urmarit punerea în evidenta a rolului pedagogic al responsabilului CDI/bibliotecii scolare: definirea obiectivelor de cercetare si a formei de comunicare a informatiei, cautarea surselor de informare si selectionarea documentelor pertinente (documente scrise si produse electronice), localizarea informatiei în diferite documente, prelevarea informatiei si prelucrarea ei în vederea restituirii, restituirea informatiei, evaluarea demersului si a produsului realizat.Prezentarea notiunilor referitoare la cercetarea documentara a avut un caracter interactiv, cursantii intervenind ei însisi pentru a împartasi grupului experiente personale si a propune perspective de experimentare. Schimbul de idei la nivelul grupului de cursanti, precum si dialogul formatoare-cursanti au adus un plus  de dinamism activitatii din aceasts prima parte a zilei de formare. Atelierul prevazut pentru Modulul 1 a pus cursantii în situatia de a reflecta la nivel de grup asupra posibilitatii de integrare într-un proiect schitat de formatoare a unor secvente de cercetare documentara animate de bibliotecarul scolar/profesorul documentarist. Prezentarea propunerilor si a proiectului în sine a facilitat mai buna întelegere a modului urmator, dedicat proiectelor interdisciplinare. S-au prezentat, explicat si analizat în plen modalitatile de lucru  într-o echipa pedagogica formata din profesori de disciplina si profesor documentarist/bibliotecar scolar, axele principale ale colaborarii lor si, pornind de la exemple concrete (proiectele „Ziua Gustului”, „Vinuri, podgorii si viticultori din judetul Alba”, „Tentatia informatiei”, „Lecturi împartasite”, „Întânire cu autorul”) modul de gestionare a diferitelor tipuri de resurse în cadrul unui proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural (spatiu, timp, resurse umane, resurse materiale). Am insistat pe prevederile Anexei 2 din Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011. Documentul era cvasinecunoscut cursantilor, desi el reprezinta o adevarata „programa” a disciplinei „documentare”. Cunoasterea sa este indispensabila, cu atât mai mult cu cât Regulamentul citat mai sus precizeaza în mod clar ca referentialul competentelor infodocumentare ale elevilor „nu se adreseaza numai profesorilor documentaristi si bibliotecarilor scolari – responsabili ai structurilor infodocumentare organizate la nivelul unitatilor de învatamânt, ci si cadrelor didactice si directorilor pentru a sustine participarea comuna la elaborarea unei strategii de formare a unei culturi informat a elevilor, în vederea dezvoltarii autonomiei lor în procesul de cautare, selectare, tratare si comunicare a informatiei, atât ca demers scolar, cât si personal.” O adevarata pledoarie, asadar, pentru colaborarea bibliotecarului sscolar/profesorului documentarist cu celelalte cadre didactice.Având în vedere ca cercetarea documentara nu poate fi, practic, izolata de demersul de realizare a unui proiect interdisciplinar, am decis ca evaluarea celor primelor doua module o vom face la finalul Modulului 2. Pentru a finaliza Modulul 2, fiecare cursant a schitat, folosind un formular furnizat de formatoare, un proiect interdisciplinar sau cu caracter cultural. Modul 3, „Integrarea noilor tehnologii în activitatea didactica si documentara”,  a demarat cu o activitate practica al carei scop a fost familiarizarea cursantilor cu  modalitatea de a transmite elevilor cunostintele referitoare la  organizarea unui catalog on-line si la utilizarea sa  în cadrul proiectelor coordonate/desfasurate  de profesorul documentarist/bibliotecarul scolar si cadrele didactice. Am constatat cu surprindere ca nici unul dintre cursanti nu utilizeaza aceste baze de date în activitatea cotidiana, desi ele le-ar fi de un real folos în activitatea de clasificare si catalogare a documentelor, deci în crearea instrumentelor indispensabile de acces la fondul documentar al bibliotecii scolare/CDI. Activitatea on-line a scos în evidenta caracterul extrem de eterogen al grupului din punctul de vedere al competentelor de utilizare a calculatorului si a resurselor on-line. Acest neajuns a îngreunat foarte mult desfasurarea celorlalte activitati ale acestui modul destinat utilizarii noilor tehnologii. Slaba performanta tehnica a unor calculatoare si  absenta conexiunii Internet la unele dintre posturi, precum si faptul ca unii cursanti nu detineau cunostintele minime de utilizare a postei electronice si a resurselor Internet ne-au obligat sa prelungim cu 2 ore timpul afectat Modului 3. Ultimul modul al programului de formare a fost destinat prezentarii anumitor tehnici de formare si stimulare a gustului pentru lectura. S-au experimentat la nivel de grup doua dispozitive de animatie: „Lectura Guri-Urechi” si „Textul umplut”. Pornind de la acesta din urma, fiecare cursant  a elaborat propriul sau exemplu sub forma de prezentare PPT. Aceste prezentari se regasesc în portofoliile electronice individuale.

Pe tot parcursul formarii cursantii au fost seriosi, atenti, interesati sa înteleaga si sa asimileze notiunile noi, si-au realizat sarcinile individuale si de grup, au dat dovada de solidaritate si responsabilitate. Ansamblul produselor realizate de cursanti în cadrul acestui program de formare a fost organizat într-o lucrare consultabila on-line la adresa: http://en.calameo.com/read/00227994388ba0c3953a7.

Drept metode de evaluare a cursantilor s-au folosit chestionare de evaluare a fiecarui modul, activitati practice individuale si de grup, iar evaluarea programului s-a realizat printr-un chestionar de evaluare propus de CCD Alba si un chestionar de evaluare propus de formatoare.

 Experienta mea de formator în domeniul centrelor de documentare si informare si al bibliotecilor scolare de peste 15 ani îmi spune ca un astfel de curs ramâne mereu în lista prioritatilor de formare, cu atât mai mult cu cât în societate în care traim este în continuaschimbare educatia pentru o cultura a informatiei este o necesitate.

BIBLIOGRAFIE :

Badau, Georgeta. Centrul de documentare si informare: spatiu si instrument al educatiei pentru informatie: lucrare de disertatie. Bucuresti, 2007

RECHERCHE documentaire et maîtrise de l’information : formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. Rouen : CRDP de Haute Normandie: IUFM de Rouen, 2000.

Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011

Prezentarea cursului de formare:

https://www.calameo.com/read/002279943187c6704cd14?page=1

Pregatirea cadrelor didactice debutante în vederea sustinerii examenului national de definitivare în învatamântul preuniversitar

În perioada 4-8 iulie 2016, ISJ Alba si CCD Alba organizeaza cursul ,,Pregatirea cadrelor didactice debutante în vederea sustinerii examenului national de definitivare în învatamântul preuniversitar,,. Cursul este gratuit si se desfasoara la Scoala Gimnaziala « Ion Agarbiceanu » Alba Iulia, în intervalul orar 9,00-14,00.

TIPUL DE PROGRAM: formare continua

PUBLIC TINTA VIZAT: cadre didactice debutante ce urmeaza sa sustina examenul national de definitivat în învatamântul preuniversitar

JUSTIFICARE: cadrele didactice debutante din învatamântul preuniversitar au nevoie de cunoasterea si aplicarea metodologiei de pregatire si sustinere a examenului de definitivare

DURATA: 25 ore

PLANIFICAREA PE STAGII: an scolar 2015- 2016

CURRICULUM PROGRAM:

SCOP: familiarizarea cadrelor didactice cu exigentele examenului de definitivat

COMPETENTE VIZATE:

– cunoasterea metodologiei examenului national de definitivare în învatamânt, a calendarului examenului si a continutului programei disciplinei

– cunoasterea structurii portofoliului necesar pentru inspectia speciala la clasa

– familiarizarea cu continutul dosarului de înscriere, cu modelele cadru de subiecte si bareme puse la dispozitie de CNEE

– dezvoltarea competentelor de specialitate si metodice

– îmbunatatirea competentelor de proiectare, realizare si evaluare a activitatilor didactic

ACTIVITATI: modulul este structurat pe parcursul a 25 de ore de pregatire, cu urmatoarea tematica:

– prezentarea metodologiei examenului national de definitivare în învatamânt

– prezentarea continutului portofoliului necesar pentru inspectia la clasa

– prezentarea programei de examen ai a programelor scolare

– discutarea modelelor cadru de subiecte si bareme pentru examenul de definitivare în învatamânt

– alcatuirea de materiale necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor didactice

– evaluare

CALENDARUL PROGRAMULUI: an scolar 2015 – 2016

MODALITATI DE EVALUARE: chestionar, portofoliu

Responsabil de program:  Ligia Oros, profesor metodist la CCD Alba
Formatori pentru grupa de limba româna/limbi moderne: 
prof. Mioara Cerbu, profesor de limba româna, grad didactic I, metodist al ISJ Alba
prof. Georgeta Badau, profesor de limba franceza, grad didactic I, metodist al ISJ Alba

foto site

Proiectele eTwinning – o forma moderna de învatare (atelier)

Data: marti, 02/02/2016; vineri, 05/02/2016

Durata: 3 ore (14,30 – 17,30)

Loc de desfasurare: Colegiul National “Horea, Closca si Crisan” din Alba Iulia

Sala AEL (parter)

Durata: 3 ore (14,30 – 17,30)

Loc de desfasurare: Sala AEL (parter)

Formator: Georgeta Badau, profesor de limba franceza, grad didactic I, Colegiul National “Horea, Closca si Crisan” din Alba Iulia

Continuturi vizate:

  1. Prezentarea actiunii eTwinning: definitie, scurt istoric, facilitati oferite cadrelor didactice si elevilor implicati în proiectele eTwinning, conditii de acces la instrumentele eTwinning
  2. Prezentarea etapelor si a modului de desfasurare a unui proiect eTwinning (proiectul “Lectures partagées” , premiat în 2011 la Budapesta drept cel mai bun proiect eTwinning în limba franceza desfasurat în anul scolar 2009-2010)
  3. Prezentarea modului de administrare a unui Twinspace: acces, invitarea/înscrierea/suprimarea unor colaboratori (elevi, cadre didactice), crearea unei pagini, publicarea unui document de tip imagine, text, video, crearea unui subiect de discutii, publicarea unui anunt
  4. Experimentarea utilizarii platformei eTwinning si cautarea de parteneri de proiect

Suportul de curs si recomandarile bibliografice/webografice sunt accesibile aici:  http://padlet.com/geta_badau/atelieretwinning2016

Formarea continua a cadrelor didactice pentru utilizarea resurselor informatice moderne în predarea eficienta a limbii franceze si evaluarea la nivel european a competentelor lingvistice

Formarea continua a cadrelor didactice pentru utilizarea resurselor informatice moderne în predarea eficienta a limbii franceze si evaluarea la nivel european a competentelor lingvistice
Ministerul Educatiei Cercetarii, Tineretului si Sportului, în parteneriat cu SIVECO România, a implementat începând cu data de 01.11.2010 proiectele strategice „Formarea continua a cadrelor didactice pentru utilizarea resurselor informatice moderne în predarea eficienta a limbii franceze si evaluarea la nivel european a competentelor lingvistice” (POSDRU/87/1.3/S/62771).  4.500 de profesori de limba franceza din toata tara au fost instruiti gratuit pentru dobândirea competentelor digitale si aplicarea acestora la clasa. Proiectul s-a derulat pe o perioada de 30 de luni si a fost cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritara 1: Educatia si formarea profesionala în sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere”.
În judetul Alba au existat 3 centre de formare pentru limba franceza :
Colegiul National „Horea, Closca si Crisan” din Alba Iulia. Formatori: inf.Mariana Comsa (formator TIC), prof. Georgeta Badau (formator curs stiintific de limba franceza)
Colegiul Tehnic din Aiud. prof. Ramona Humeniuc (formator TIC), prof. Dana Comsa (formator curs stiintific de limba franceza)
Colegiul National „Avram Iancu” din Cîmpeni.  prof.Alina Marieta Iancu (formator TIC), prof. Roxana Bodea (formator curs stiintific de limba franceza)

In cadrul acestui proiect, fiecare cursant a beneficiat de doua programe de formare acreditate:
1. Introducere în tehnologia informatiei (64 de ore si 16 credite profesionale transferabile)
2. Dimensiuni europene moderne în predarea limbii franceze/engleze (89 de ore de formare si 25 de credite profesionale transferabile)

– Grupa 1 (17/03/2012-26/05/2012)
– Grupa 2 (01/09/2012-15/12/2012)
– Grupa 3 (23/03/2013-08/06/2013)
– Grupa 4 (03/11/2013-26/11/2013)