In: Lucrarile Conferintei « Bibliotecile pedagogice în societatea (re)cunoasterii »: Bucuresti: 28-30 septembrie 2005: Vol.1: Sectiunea Biblioteconomie. Bucuresti: Editura Bibliotecii Pedagogice Nationale « I.C.Petrescu », 2006, p.44-52.
In epoca unor transformari semnificative la nivel educativ si informational apare din ce în ce mai clar si mai imperativ faptul ca este necesara formarea si dezvoltarea competentelor informationale înca din primii ani de scoala. Conceptul de « stapânire a informatiei » («maîtrise de l’information») a aparut gratie unor tendinte de promovare a formarii aaa-numitelor abilitati pentru informatie, tendinte manifestate în diferite parti ale lumii începând cu a doua jumatate a secolului XX. Profilul persoanei instruite pentru informaaie este însa acelaai, indiferent de frontierele geografice. Iata, spre exemplu, cum sunt definite într-un document aparut în SUA în anul 1998, referitor la normele scolare de instruire pentru informatie si tehnologie [1] cele câteva elemente care caracterizeaza o persoana educata pentru informatie :
1. sa identifice si sa articuleze nevoile de informare
2. sa identifice si sa selecteze sursele de informare corespunzatoare
3. sa formuleze si sa efectueze în mod eficient strategiile de cercetare adecvate diferitele tipuri de resurse documentare
4. sa evalueze în mod critic informatia cautata
5. sa organizeze, sa sintetizeze, sa integreze si sa puna în practica informatia gasita
6. sa comunice demersul de cercetare realizat
7. sa înteleaga structura mediului informational si procesul prin care informatia este produsa, organizata si difuzata
8. sa înteleaga ordinea publica si exigentele morale referitoare la accesul la informatie si utilizarea acesteia.
Este de la sine înteles ca nici o persoana, nici o unitate scolara si nici o structura info-documentara nu poate crea singura astfel de indivizi, ca se impune colaborarea permanenta între corpul profesoral si specialistii stiintelor informarii si comunicarii. Si se impune, cu siguranta, o restructurare si o modificare a curriculei existente cel putin la nivelul învatamântului preuniversitar. Se invoca adesea si în mod acuzator lipsa de repere a tinerilor, incapacitatea lor de a discerne binele de rau, adevarul de minciuna. Se spune adesea ca, ei, tinerii, îsi cunosc drepturile si îsi ignora îndatoririle. Se uita din nebagare de seama sau din orgoliu ca, în absenta unor valori prin care drumul sa capete un sens, o directie, o finalitate, orice reper este inutil pentru cel care merge. La ce bun sa declaram razboi lipsei de repere a adolescentilor atunci când nu le indicam directia buna, când ei nu au nici un mijloc de a-si exersa libertatea si responsabilitatea, când în fata proiectelor unei societtai careia nu-i înteleg nici sensul nici coerenta nu le ramâne decât supunerea sau revolta ? Nu despre razboi trebuie sa fie vorba, în opinia noastra, ci despre o încercare comuna a educatorului si a educatului de a îmblânzi necunoscutul lumii. Parafrazând o afirmatie a lui Aimé Césaire as spune, cu riscul asumat al pacatului de a cadea în patetic: „ l’éducation, c’est tout ce que l’homme a inventé pour rendre le monde vivable et la mort affrontable»[2]
Demersul de cercetare documentar?
Termenul de « cercetare documentara », utilizat pentru prima data în 1950 de catre Kelvin N. Moers, are astazi mai multe acceptiuni. « Le Dictionnaire encyclopédique de l’information et de la documentation », aparut la editura pariziana « Nathan » în 1997, citeaza trei dintre ele: operatia prin care documentele sunt selectate din fondul documentar la cererea unui utilizator; furnizarea, în functie de o cerere bine definita de utilizator, a unor elemente de informare documentara corespunzatoare; un raspuns mai mult sau mai putin elaborat la o cerere a utilizatorului, raspuns care trebuie sa conduca la realizarea unui anumit produs documentar (bibliografie, sinteza etc).
Gratie proiectului bilateral româno-francez „Educatia pentru informatie în mediul rural defavorizat » în toate judetele din România au fost create centre de documentare si informare scolare (C.D.I.), iar în unele dintre ele initierea elevilor în tehnicile de cercetare documentara se realizeaza în mod sistematic. Experienaa pe care o vom prezenta s-a realizat într-un liceu în care exista, din anul 2000, o astfel de structura info-documentara si în care spatiul si resursele documentare ale C.D.I. sunt integrate în mod efectiv atât în procesul cotidian de predare-învatare, cât si în cadrul numeroaselor activitati extrascolare realizate cu elevii.
Se vorbeste, în general, despre doua tipuri de cercetare documentara:
1. cercetarea documentara punctuala: presupune o simpla prelevare de informatii, respectiv gasirea unui raspuns la o anumita întrebare vizând viata scolara, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; cercetarea documentara punctuala reprezinta o etapa foarte limitata în timp, parcursa în cadrul si în serviciul unui proiect global. Spre exemplu, în cazul proiectului nostru, consultarea catalogului sistematic al C.D.I. pentru a afla care sunt documentele referitoare la cultura si civilizatia Frantei.
2. cercetarea documentara de lunga durata: constituie ea însasi obiectul unui proiect; un astfel de demers are un dublu scop: primul este acela de a gasi informatiile cautate, deci de a gasi raspunsuri la anumite întrebari; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul sa se înscrie într-o metodologie de cercetare, asadar sa învete sa caute si nu doar sa gaseasca un document sau altul; revenind la exemplul nostru, elevii învata sa utilizeze catalogul traditional al unui C.D.I./al unei biblioteci: învata ce este acela un catalog, ce tipuri de cataloage exista, ce fel de informatie ofera fiecare dintre ele, care sunt regulile de redactare a unei fise de catalog, ce corespondente se pot stabili între fisa de catalog si o lista de referinte bibliografice, cum se interogheaza o baza locala de date (un catalog informatizat) sau o baza de date la distanta .
Despre cel de al doilea tip de cercetare documentara a fost vorba în experienta didactica pe care am ales sa o prezentam în acest articol. Activitatea a fost propusa unor elevi din clasa a X-a, profil Stiinte sociale, ca o aplicatie practica la continuturile Programei cursului optional de „Initiere în cercetarea documentara » si anume, însusirea de catre elevi a tehnicii de realizare a unui dosar de presa. Pentru realizarea acestui produs documentar elevii si-au însusit urmatoarele informatii esentiale:
DOSARUL DE PRESA
Ce este?
O colectie de articole care trateaza un anumit subiect, aparute în presa într-o perioada data.
De ce este necesar?
- Pentru a urmari un eveniment/un subiect si a-i cunoaste ecourile în presa si în opinia publica
- Pentru a descoperi pluralitatea opiniilor emise în presa si a trezi simtul critic al cititorului fata de un anumit eveniment/subiect.
Cum se întocmeste un dosar de presa?
- Alegeti cu grija evenimentul/subiectul care va intereseaza si clarificati-l. Stabiliti-va o lista de cuvinte-cheie.
- Cautati în presa articole tratând un anumit eveniment/subiect.
- Originea articolelor trebuie sa fie variata: periodice diferite, autori diferiti, diferite tipuri de articole (informative, economice, umoristice, argumentative etc).
- Fotocopiati fiecare articol selectionat si precizati: numele ziarului/revistei, autorul articolului, data de aparitie, numarul periodicului, eventual rubrica si pagina.
- Ordonati documentele în functie de criteriul ales (cronologic sau tematic)
- Intocmiti un sumar si o pagina de prezentare a dosarului de presa. Mentionati titlul dosarului si perioada în care au aparut articolele alese de dumneavoastra.
S-au parcurs etapele clasice ale unui demers de cercetare documentara (definirea obiectivelor de cercetare, analizarea subiectului, organizarea muncii, adunarea datelor, cautarea si selectarea documentelor pertinente, prelucrarea, sintetizarea si comunicarea informatiilor, evaluarea activitatii) si s-au respectat întocmai criteriile de întocmire a dosarului de presa, mentionate în fisa-ghid mai sus prezentata. Elevii au identificat în 9 publicatii periodice (Adevarul, Libertatea, Jurnalul National, România libera, Formula AS, Academia Catavencu, Unirea, Informatia de Alba, Monitorul de Alba), aparute în perioada 17 – 27 ianuarie 2005, acele articole care tratau diferite subiecte apartinând vastului domeniu al gastronomiei. Fiecare articol a fost integrat într-o anumita categorie (preparate culinare, sfaturi gastronomice), a fost fotocopiat, decupat si lipit cu grija pe o coala de hârtie format A4. Fiecare pagina a fost numerotata si pentru fiecare articol retinut s-a mentionat sursa (cu respectarea normelor de redactare a unei referinte bibliografice). Plansele astfel realizate au fost asezate într-un dosar pentru care elevii au întocmit un sumar si o coperta.
Realizarea acestui dosar de presa a constituit doar una dintre activitatile propuse într-un proiect mai complex, proiectul „Ziua gustului », derulat în parteneriat de doua licee albaiuliene, Colegiul National « Horea, Closca si Crisan » si Liceul de Muzica si Arta plastica, la initiativa si sub coordonarea Casei Corpului Didactic Alba, proiect pe care îl prezentam pe larg în sectiunea Anexe, nu cu pretentia de a oferi un model, ci un exemplu de reusita posibila gratie pasiunii iremediabile pentru carte si profesia de dascal, pasiune de care se fac „vinovati » cei care au transformat, cu ajutorul unor copii minunati, o idee în realitate vie.
Bibliografie selectiva:
Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999
Demellier, Hervé. Du sujet à la production : les étapes. Adresa URL : www.acpoitiers.fr/doc/contributions/Her_Dem/suj_prod/index.htm
Michel, Jean; Nicoleta Marinescu; Ianus, Mariana. Formarea în societatea informatiei, societate în formare. Adresa URL : http://biblioteca.euroweb.ro/volume.htm
Recherche documentaire et maîtrise de l’information: Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. C.R.D.P. de Rouen, 2000
Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: C.R.D.P., 1996
| Colegiul National »Horea,Closca si Crisan »Alba Iulia |
An scolar:2004-2005
ACTIUNE C.D.I. DIN PROIECTUL SCOLII PENTRU CARE SE SOLICITA RESURSE FINANCIARE
Denumirea actiunii |
« Ziua gustului » |
| Carei axe din proiectul scolii îi corespunde actiunea: Asigurarea unei bune educatii a elevilor |
Actiunea este : noua |
Obiectivele actiunii:
|
| Descrierea actiunii(durata, frecventa, modalitati de desfasurare, rolul eventual al partenerilor:
Proiectul se va derula între 28 februarie 2005 si 10 martie 2005 si va urmari tratarea gustului, respectiv a practicilor si obisnuintelor gastronomice românesti si franceze sub diverse forme. Elevii participanti vor putea sa aleaga tema si modalitatea de prezentare:
Etape:
|
| Evaluare (Cine? Când? Cum?):
Documentara: realizata de catre profesorii coordonatori si documentarist/bibliotecar prin urmarirea statisticii de biblioteca, a comportamentului si a gradului de implicare a elevilor. Disciplinara: realizata de cstre profesorul documentarist în cadrul cursului de „Initiere în cercetarea documentara ». |
| Elevi vizati: | Personal didactic angajat în actiune: | Personal didactic auxiliar angajat în actiune: |
Parteneri |
| Nivel: clasa a IX-a – clasa a XII-a
Numarul claselor: IX G, IX I, X G Efectiv de elevi: |
Numele, prenumele, disciplina:Prof. Georgeta B?d?u |
Numele, prenumele, functia: ing.ec.Gentiana Onisoru (bibliotecar C.C.D. Alba), prof.Stela Curta (bibliotecar C.N. « Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia) |
C.C.D. Alba (initiatoarea proiectului)Liceul de Muzica si Arte Plastice din Alba Iulia C.D.I. Vintu de Jos |
| Resurse financiare necesare: |
| Cheltuieli: coli A4, lipici, ace cu gamalie, folii transparente, caseta video, premii |
| Modalitati de procurare a resurselor financiare (propuneri): bugetul C.D.I., sponsori |
| AVIZUL DIRECTORULUI: |
Academic Standards for Information & Technology Literacy. Madison, WI: The Department, 1998.
[2] „ educatia este tot ceea ce omul a inventat pentru a putea trai în lume si pentru a putea înfrunta moartea »
