« Je vous trouve très beau » : proposition d’exploitation pédagogique du film en classe de FLE

In : Universul scolii, an XI,   nr. 6,  2009.

Nous avons projeté d’intégrer à notre programme l’étude de ce film (le César 2007 de la meilleure première œuvre), en application à l’étude de l’image, recommandée par les instructions officielles. Ayant dû, pour commencer, visionner de nouveau, en détails, le film et ses ajouts, nous avons rassemblé toutes nos  observations et nos commentaires sur un document de quatre pages. Pour nous, c’est un premier travail indispensable, qui permet de mieux s’y retrouver ensuite dans le déroulement de l’activité. Dans la mise en pratique, on sait bien que la « séquence idéalement construite » est difficile à suivre, puisque nous devons céder, d’une part, aux impératifs d’un calendrier scolaire et aux évaluations, mais surtout, d’autre part, aux paliers indispensables à une bonne assimilation des notions, tant de vocabulaire que de grammaire.

Niveau: classe de XIe (L1)

Objectifs :

Comprendre globalement une bande son

Comprendre les détails d’un reportage

Etudier les fonctions informative et accrocheuse de l’affiche de film

Décrire un personnage et le caractériser

Élargir le vocabulaire du cinéma

Exprimer l’opposition

Matériel pédagogique : l’affiche du film, DVD, photocopies de la jaquette du DVD, fiches d’exercices, ordinateurs branchés à l’Internet.

Lieu : CDI ou salle multimédia

Déroulement de l’activité : Continue reading « Je vous trouve très beau » : proposition d’exploitation pédagogique du film en classe de FLE

Scurta radiografie infodocumentara

Scurta radiografie infodocumentara. In: Universul scolii, an X, februarie 2008, nr.2(92), p.8-11 (coautor)

Odata cu dezvoltarea tehnologiilor informarii si documentarii în unitatile de învatamânt preuniversitar asistam la o expansiune si o diversificare a surselor de informare. Daca fiecare profesor integreaza (mai rapid sau mai lent) în câmpul sau disciplinar noile locuri si suporturi ale informatiei, pentru institutia de învatamânt ramâne cruciala problema accesului egal, facil si eficient al elevilor ai cadrelor didactice la aceste resurse. Oricare ar fi forma lor de organizare – biblioteca sau centru de documentare si informare (CDI)- structurile infodocumentare existente în unitatile de învatamânt preuniversitar trebuie sa raspunda acestor exigente.

Este adevarat ca fiecare CDI este contextualizat, îsi are istoria sa, mediul sau social si cultural, practicile sale în materie de gestiune sau pedagogie. Dar, dincolo de aceste diferentieri, oricare structura de acest tip ofera elevului ocazia de a învata sa foloseasca diferitele suporturi informationale si sa participe, prin intermediul lor, la o veritabila activitate culturala si stiintifica.

Nu ne propunem sa demonstram ca o astfel de structura infodocumentara poate fi un panaceu, dar speram ca „radiografia activitatii CDI » pe care o prezentam în continuare (vezi fisierul: Raport CDI anul scolar 2007-2008) sa reuseasca a fi un argument suficient de convingator pentru ca existenta unui CDI într-o unitate scolara sa fie privita drept o solutie viabila pentru modernizarea actului educativ.

Btc.Lucretia Bîrz si prof.Georgeta Badau, Colegiul National „Horea, Closca si Crisan » Alba-Iulia

Observatie:

Conceptia formularului de RAPORT PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CDI, utilizat în CDI începând cu anul scolar 2005-2006, îmi apartine.  Prof.Georgeta Badau

Mircea Eliade : exercitiu de recitire

In : Universul Scolii, septembrie 2006, nr.7, p. 21.

Într-un eseu de tinerete, Mircea Eliade, iubitul si contestatul nostru Eliade, personalitate complexa sub al carei nume Institutul Cultural Român a asezat anul 2006 în România, apara ideea interpretarii unei opere în functie de simbolurile si miturile ei fundamentale si sustinea deplina libertate a oricarui exercitiu de recitire pentru ca, scria el, simbolul îsi face loc si lumineaza în felul lui întreaga opera, cu sau fara voia autorului.

Proiectul pe care am ales sa-l prezentam în acest articol constituie, în opinia noastra, un astfel de exercitiu de recitire (perfectibil, desigur) pe care l-am propus în luna februarie 2006 elevilor si cadrelor didactice din Colegiul National „Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia si pe care îl propunem, iata, prin intermediul revistei Universul, tuturor acelora care vor dori sa se apropie (într-un mod oarecum iesit din sabloane) de textul eliadian.

Înscris în proiectul scolii, proiectul de lectura „Mircea Eliade (1907 – 1986) » se deruleaza între 28 februarie 2006 si 22 aprilie 2007. Prin activitatile propuse, proiectul vizeaza atingerea urmatoarelor obiective:

1. sa ofere modalitati atractive de acces la opera unui mari personalitati a culturii române

2. sa favorizeze multiplicarea situatiilor de exprimare si comunicare în limba materna si în limbi straine

3. sa puna în valoare productiile elevilor

4. sa faciliteze si sa încurajeze utilizarea resurselor CDI si descoperirea altor locuri de lectura (biblioteca publica, biblioteca specializata, librarie)

5. sa asigure consolidarea parteneriatului bibliotecar/documentarist-echipa pedagogica

6. sa contribuie la deschiderea scolii spre exterior.

Derularea proiectului:

În cursul lunii februarie, în cadrul orelor de literatura româna, limba franceza, istorie si initiere în cercetarea documentara le-au fost facute cunoscute elevilor datele generale ale proiectului si conditile de participare la diferitele activitati propuse de catre echipa proiectului (profesorii de limba româna Carmen Busuioc, Avram Cristea, Liviu Lodoaba si Delia Pleaa, profesoara de istorie Daniela Cetean, bibliotecara institutiei, prof. Steluta Curta, si cea care semneaza prezentul articol si care a initiat acest proiect, Georgeta Badau). Iata activitatile la care ne-am gândit:

organizarea unui concurs vizând cunostintele elevilor despre viata si opera lui Mircea Eliade; dupa lectura integrala a operelor propuse pentru concurs, clasele participante îsi vor desemna echipa care le va reprezenta la prima etapa a concursului organizat la nivel de liceu; confruntarea finala va avea loc între doua echipe, indiferent de nivelul de studiu al membrilor acestora; experienta concursurilor similare organizate în anii anteriori ne determina sa propunem chestionarele cu raspunsuri multiple, redactate de elevii participanti sub coordonarea profesorului de limba româna; C.D.I. va propune si varianta sa traditionala de concurs, „Un scriitor în 10 întrebari: Mircea Eliade », concurs la care participarea este individuala (elevii vor depune la C.D.I. fisele de raspuns, iar desemnarea câstigatorului se va face prin tragere la sorti);

sesiune de referate si comunicari stiintifice;

expozitii de desene inspirate de opera literara a lui Eliade;

organizarea unui concurs de scrisori imaginare adresate personajului preferat din opera de fictiune a lui Mircea Eliade; cele mai frumoase 10 scrisori vor fi traduse de catre elevi în limba franceza si se va realiza, în versiune bilingva, un produs video: „Scrisoare imaginara personajului meu preferat/Lettre vidéo à mon personnage favori »;

– activitatile atelierului de lectura vor fi stabilite de comun acord de catre elevii participanti si cadrele didactice coordonatoare: lectura publica a fragmentelor favorite, discutii libere pe marginea vietii si operei lui Mircea Eliade, dezbateri , expuneri, întâlniri cu autori, dramatizare etc.

realizarea de catre elevii claselor în al caror program scolar exista cursul optional de initiere în cercetarea documentara a unei bibliografii a lucrarilor scrise de sau despre Mircea Eliade (existente în fondul documentar al C.D.I.) si a unui dosar de presa pornind de la publicatiile periodice intrate prin abonament în colectiile C.D.I. în perioada 28 februarie 2006 – 28 februarie 2007 sau consultabile on-line.

Paleta activitatilor se va putea extinde, în functie de propunerile elevilor si cadrelor didactice sau didactice auxiliare care participa la realizarea proiectului.

Profesorul documentarist si bibliotecarul scolar au pus la dispozitia utilizatorilor, în afara operelor propriu-zise, liste bibliografice, înregistrari audiovizuale, webografii. Un spatiu expozitional „Mircea Eliade » este în permanenta actualizat si completat în C.D.I.

Resursele financiare

necesare bunei desfasurari a proiectului sunt asigurate din bugetul scolii si din sponsorizari (coli, dischete, lipici, ace cu gamalie, folii transparente, polistiren, casete video, CD-ROM, cheltuieli facute pentru premierea participantilor la diferitele ateliere si pentru bilantul proiectului).

Evaluarea proiectului

Evaluarea disciplinara a elevilor participanti va fi realizata de catre profesorii de disciplina coordonatori. Din punct de vedere documentar, evaluarea va fi facuta de catre responsabilii C.D.I. (bibliotecar si profesor documentarist) prin urmarirea comportamentului utilizatorilor si a împrumuturilor.

În încheierea articolului nostru, vrem sa le multumim tuturor celor care s-au implicat sau se vor implica într-un fel sau altul în acest proiect cu profunda credinta ca întelegerea unei opere este, dupa cum scria undeva Mircea Eliade, « ca o fereastra catre un univers de semnificatii care altfel ar ramâne obscur, enigmatic sau chiar întru-totul ignorat ».

Prof.Georgeta Badau, Colegiul National « Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia

Când verbul « lire » suporta imperativul…

In: Universul Scolii, an X, februarie 2008, nr. 2(92), p.5-7.

Liceenii din zilele noastre citesc din ce în ce mai putin, din ce în ce mai putin bine, ne spun unii. Asistam la o criza a lecturii, se lamenteaza altii. Prejudectiile par sa functioneze perfect atunci când este vorba despre tinerii cititori. Poate ca, în loc sa ne întrebam daca acesti elevi ai nostri citesc mai mult sau mai putin, ar trebui sa ne întrebam daca nu cumva ei citesc pur si simplu altfel. Nu cumva aceasta criza a lecturii care le provoaca frisoane parintilor si educatorilor se datoreaza unei schimbari a modalitatilor de lectura?

Un sondaj pe care l-am realizat nu cu mult timp în urma printre elevii nostri (27 de baieti si 71 de fete cu vârste cuprinse între 14 si 18 ani) ne-a aratat un adevar pe care îl banuiam, dar pentru care aveam nevoie de confirmarea realitatii imediate. Ne vom opri doar la trei din întrebarile la care adolescentii au raspuns cu spontaneitatea si onestitatea caracteristica vârstei-miracol.

În ultimele sase luni ati citit (sunt posibile mai multe raspunsuri):

Clasa si numarul de raspunsuri Total
IX XI XII XII
una sau mai multe carti 22 15 19 24 80
una sau mai multe reviste 23 17 22 21 83
unul sau mai multe ziare 13 11 13 14 51
una sau mai multe benzi desenate 2 1 2 0 5

Încercati sa evaluati numarul de ore pe care le petreceti în fata televizorului pe parcursul unei saptamâni (marcati un singur raspuns):

Clasa si numarul de raspunsuri Total
IX XI XII XII
Mai putin de 7 ore 7 8 8 8 31
Între 7 si 17 ore 6 9 12 12 39
Între 15 si 21 de ore 6 2 5 4 17
Mai mult de 21 de ore 2 1 0 1 4
Nu stiu 4 1 0 2 7

Încercati ss evaluati numarul de ore pe care le petreceti în fata calculatorului pe parcursul unei saptamâni (marcati un singur raspuns):

Clasa si numarul de raspunsuri Total
IX C XI E XII D XII G
Mai putin de 7 ore 12 6 15 17 50
Între 7 si 17 ore 3 2 5 2 12
Între 15 si 21 de ore 4 6 3 2 15
Mai mult de 21 de ore 6 5 2 6 17
Nu stiu 0 2 0 0 2

Asadar, elevii citesc, dar o fac într-un mod diferit de cel al generatiilor anterioare. Pentru ei lectura nu mai este alpha si omega formarii intelectuale. A citi pentru a trai sau a nu putea trai fara a citi reprezinta un model care nu mai functioneaza la generatia actuala de liceeni. Ei au relativizat, au desacralizat, au laicizat actul lecturii. A citi a devenit un act cotidian, banal, integrat unui univers în care coexista imaginea, sunetul, textul scris.
Din ratiuni sentimentale ma voi opri la acest din urma suport, textul scris, si voi încerca sa-l privesc cu ochii filologului ajuns profesor de limba franceza.

As spune ca exista trei tipuri de texte: cele pe care le iubim noi, dascalii, cele pe care le iubim si noi si elevii nostri si cele pe care le iubesc doar ei, elevii. Trebuie ca noi sa fim podul care leaga cele doua taramuri: lumea cititorilor întelepti (unii ar spune „profesionisti ») si lumea tinerilor cititori. Pentru profesorul de limbi straine este extrem de importanta alegerea textelor (fictiune sau documentare), alegerea suporturilor (hârtie, audiovizual, electronic), este esential ca el sa cunoasca aceste texte dincolo de corpul lor literal, sa le citeasca în asa fel încât ele sa prinda viata în momentul în care ating mintea elevilor sai, sa stie sa le adapteze nivelului de întelegere si nivelului de vârsta al publicului sau scolar si, mai ales, sa integreze lectura fragmentara într-un câmp de explorare mai vast. Voi prezenta în continuare câteva modalitati de exploatare a cartilor în ora de limba franceza în vederea trezirii interesului pentru lectura. De ce carteaa Pentru ca ea (înca) reprezinta un suport atragator si bogat, pornind de la care i se pot propune elevului multiple activitati de formare a unor competente lingvistice si interculturale.

Dimensiunile impuse acestui articol nu îmi îngaduie sa prezint decât doua activitati de familiarizare a elevilor cu obiectul-carte, doua tehnici simple si cu succes garantat: dominoul cartilor (le domino des livres) si puzzle din coperta (le puzzle de la couverture).

1. Dominoul cartilor: este o activitate care permite dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observatie, a capacitatii de identificare si comparare a elementelor comune de pe copertele a doua carti, precum si a capacitatii de exprimare orala în limba straina

Materiale necesare: carti, o masa mare

Produsul activitatii: un careu format din carti alaturate doua câte doua dupa un anumit criteriu logic.

Desfasurarea activitatii:

Cartile selectionate de catre cadrul didactic se ordoneaza într-un careu, astfel încât fiecare carte sa aiba un element comun cu urmatoarea. Se solicita elevilor ca, plecând de la o anumita carte, sa identifice elementele comune a doua carti vecine (autorul, titlul, editura, locul aparitiei, anul aparitiei, titlul colectiei sau al seriei, precum si imaginile, culorile, formele geometrice care apar pe coperta) si sa parcurga întregul careu.

2. Puzzle din coperta : este o activitate care favorizeaza contactul ludic al elevilor cu obiectul carte. Elevii, împartiti în grupe, învata sa repereze elementele de identitate ale cartii, asa cum apar ele pe prima coperta, dar si sa faca distinctia între o mentiune de responsabilitate principala (autor, coautor) si secundara (traducator, ilustrator s.a.).

Material necesar : Fotocopii ale copertei 1 a cartii, decupate în fragmente (numarul de fragmente decupate variaza în functie de vârsta elevilor) si o foaie de acelasi format ca si cartea.

Desfasurarea activitatii: Coperta este citita, observata si descrisa. Fiecare grup de elevi dispune de materialul sau si lucreaza la reconstituirea copertei si lipirea fragmentelor decupate pe foaia support. În timpul activitatii, profesorul poate provoca elevii sa verbalizeze încercarile de plasare a diferitelor elemente, introducând sau reinvestind astfel vocabularul referitor la orientarea în spatiu. Elevii din grupul care finalizeaza primul sarcina de lucru sunt invitati sa-i ajute pe ceilalti dându-le indicatii în limba franceza.

La sfârsitul acestui articol ne luam îngaduinta sa amintim cititorilor ceea ce scria Jean Paul Sartre în lucrarea sa « L’Etre et le Néant » [SARTRE, Jean-Paul. L’Etre et le Néant. Paris : Gallimard, 1976, p.538-539]: « Tel rocher qui manifeste une résistance profonde si je veux le déplacer sera, au contraire, une aide précieuse si je veux l’escalader pour contempler le paysage. En lui-même – s’il est possible d’envisager ce qu’il peut être en lui-même – il est neutre, c’est-à-dire qu’il attend d’être éclairé par une fin pour se manifester comme adversaire ou auxiliaire ». Pentru dascalii mileniului trei, lectura este, poate, asemenea stâncii sartriene care îsi asteapta, neutra, destinul. (Re)descoperirea ei de catre cei pe care îi formam depinde de fiecare dintre noi.

Prof. Georgeta Badau. Colegiul National « Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia