Centrul de documentare si informare (C.D.I.)  este  un spatiu de formare a elevilor în domeniul utilizarii informatiei, îndeosebi a celei pe care se bazeaza achizitia cunostintelor scolare. Acest centru de resurse este pentru elev imaginea structurilor pe care el le va frecventa mai târziu ca adult (biblioteca universitara, centre de documentare specializate,  biblioteca/mediateca municipala  s.a.). Profesorul documentarist este cel care îi initiaza pe elevi în cautarea, gasirea, obtinerea, selectarea, prelucrarea si utilizarea informatiei pentru ca, pâna la sfârsitul scolarizarii, acestia sa devina autonomi în instruire si sa dobândeasca reale competente de cititori activi.

Activitatile de initiere  în cercetarea documentara se pot desfasura  în cadrul unor cursuri distincte coordonate de catre documentarist (cursuri optionale, pentru moment), sau în cadrul unor proiecte interdisciplinare desfasurate în parteneriat de catre documentarist si echipa pedagogica.

În opinia noastra, un curs de initiere în utilizarea spatiului si a resurselor CDI este necesar pentru toate clasele nou intrate în unitatea de învatamânt. Iata care ar putea fi competentele generale, valorile, atitudinile, competentele specifice si continuturile unui astfel de curs:

COMPETENTE GENERALE

1. Descoperirea C.D.I. ca centru de resurse (cunoasterea organizarii fizice si intelectuale a C.D.I.)

2. Dobândirea unor metode de a învata si a stapâni informatia

3. Dezvoltarea curiozitatii culturale si a simtului civic

VALORI SI ATITUDINI

1. Dezvoltarea capacitatii de identificare, selectare, organizare, prelucrare si transmitere a informatiei

2. Dezvoltarea  spiritului critic

3. Interesul si manifestarea unei atitudini pozitive fata de lectura

4. Receptivitatea fata de valorile culturale

4. Manifestarea initiativei, a creativitatii si a disponibilitatii de a lucra în echipa pentru realizarea diferitelor sarcini

COMPETENTE SPECIFICE SI  CONTINUTURI

1. Descoperirea C.D.I. ca centru de resurse (cunoasterea organizarii fizice si intelectuale a C.D.I.)

Competente specifice	Continuturi
1.1. sa situeze C.D.I. în scoala 1.2. sa repereze si sa descrie diferitele spatii C.D.I. 1.3.  sa distinga diferitele tipuri de resurse C.D.I. 1.4. sa coteze corect un document monografic/periodic 1.5. sa localizeze, respectiv sa distribuie corect documentele prin cunoasterea sistemului de organizare a colectiilor C.D.I.	Organizarea si functionarea unui centru de documentare si informare: regulamentul de organizare si functionare, organizarea spatiului C.D.I. Fondul documentar al centrului de documentare si informare: tipuri de resurse, cotarea publicatiilor, organizarea colectiilor, instrumente de acces la colectiile C.D.I.

2. Dobândirea unor metode de a învata si a stapâni informatia

Competente specifice	Continuturi
2.1.descrierea unui document monografic/periodic (codurile cartii, codurile revistei) 2.2. stapânirea tehnicii de întocmire a unei bibliografii 2.3. verificarea existentei unui document în fondul C.D.I. cu ajutorul cataloagelor (alfabetic si sistematic)	Codurile unui document monografic Codurile unui document periodic Tehnica de întocmire a unei bibliografii Utilizarea cataloagelor traditionale (alfabetic si sistematic)

3. Dezvoltarea curiozitatii culturale si a simtului civic

Competente specifice	Continuturi  (continuturile nu vor fi abordate din perspectiva teoretica; este recomandabil ca elevii sa fie în egala masura initiatori si actori  ai activitatilor de promovare a resurselor centrului de documentare si informare,  activitatilor cu caracter cultural sau activitatilor de încurajare a lecturii)
3.1.demonstrarea interesului pentru diferitele actiuni culturale si pedagogice propuse de C.D.I., în special cele de promovare a lecturii3.2. manifestarea curiozitatii intelectuale pentru diferite personalitati, evenimente3.3.manifestarea respectului fata de colegi, fata de personalul, spatiul si fondul C.D.I.	Activitati de promovare a resurselor C.D.I.: expozitii, vitrine tematice Activitati cu caracter cultural : spectacole, vizionari, auditii Activitati de încurajare a lecturii: concursuri de lectura, ateliere de creatie, întâlniri cu  scriitori/ ilustratori/editori

Cursul optional de „Initiere în cercetarea documentara » se va derula în centrul de documentare si informare,  pe parcursul unui an scolar, cu o frecventa de o ora pe saptamâna, cu clasa întreaga.

În încheiere prezentam un exemplu de derulare a unei secvente pedagogice în care se urmareste familiarizarea elevilor cu diferitele tipuri de resurse CDI.

Obiective: La sfârsitul celor 50 de minute, elevii vor fi capabili: sa trieze diferite tipuri de resurse ale centrului de documentare si informare în functie de un anumit criteriu: suport, mod de aparitie, continut ; sa faca diferenta între o lucrare stiintifica (documentar) si o lucrare de fictiune; Verificarea cunostintelor anterioare: organizarea spatiului C.D.I. si localizarea documentelor Transmiterea de noi cunostinte: prezentarea succints a diferitelor tipuri de resurse C.D.I: carte, periodic, afis, casete, discuri compacte, diapozitive, harti etc. si a modului de consultare a lor utilizând aparatura din C.D.I; explicarea diferitelor posibilitatii de grupare a documentelor în functie de anumite criterii (distribuirea unui document de lucru individual la finalul explicatiilor teoretice oferite de catre profesorul documentarist). Activitate practica: Trierea unui lot de documente în functie de criteriile „suport », „continut ». Evaluare: Bilant oral al achizitiilor documentare. Completarea de catre elevi a fisei de evaluare prezentate mai jos, analiza comuna a raspunsurilor si corectarea cu ajutorul documentelor de lucru distribuite elevilor la începutul sedintei.

Chestionar de evaluare: 1. Priviti cu atentie urmatoarele documente si asociati fiecarui titlu litera corespunzatoare categoriei în care pot fi încadrate (documentele vor fi alese din fondul documentar al CDI pentru ca elevii sa aiba posibilitatea de a le consulta pentru a verifica raspunsul) : a. Documente monografice b. Periodice c. Documente audiovizuale d. Documente electronice 2. Care dintre documentele de mai sus sunt lucrari documentare si care dintre ele intra în categoria lucrarilor de referinta 3. Ziarele si revistele pot fi reunite sub termenul  generic de : a.       dosare b.      cataloage c.       periodice 4. Cititi cu atentie prezentarile urmatoarelor lucrari si stabiliti pentru fiecare categoria în care pot fi incluse: a. lucrari documentare; b. lucrari de fictiune 2.1. Cele opt povestiri despre adevaratul comportament crestin, reunite în aceasta lucrare, constituie un minunat dar pentru copii ele reusind, prin frumusetea si sensibilitatea naratiunii, sa le modeleze sufletul si mintea. ……………… 2.2. Autoarea prezinta modul în care poate fi realizata expunerea rationala a unei teme filosofice într-o maniere cât mai convingatoare, organizând riguros ideile si cunostintele si oferind în felul acest un veritabil instrument pedagogic, care contine metode si reguli de cercetare necesare pentru elaborarii unui comentariu de text sau alcatuirii unei disertatii. …………. 2.3. Lucrare mentioneaza noile medicamente înregistrate si intrate în uzul curent în ultima perioada, evidentiate cu denumirile comerciale si monografiile aferente la denumirea comuna internationala. ………… 2.4. „…Nu înteleg cum poti iubi un cârd de pasari care tocmai au încercat sa te ucid?  » Citind raspunsul pe care îl primeste învatacelul Fletcher de la maestrul sau, veti descoperi sensul acestei parabole moderne. …………… 2.5. Acest ghid îi spune cititorului tot ceea ce trebuie sa stie si sa vada pe Coasta de Azur. Informatiile culturale si istorice, sfaturile practice de calatorie, adresele de calatori si numeroasele harti fac din aceasta lucrare un instrument pretios pentru pasionatii de calatorii. ……….. 5. Alegeti din lista de mai jos titlul corespunzator prezentarilor de la exercitiul precedent. 3.1. Agenda medicala 2005 3.2. Jacqueline Russ. Initieri in filozofie 3.3. Darul îngerului. Povestiri crestine pentru copii 3.4. Claudiu-Viorel Savulescu.  Coasta de Azur – Ghid turistic 3.5. Richard Bach. Pescarusul Jonathan Livingston

Bibliografie :

Bayard-Pierlot, Jacqueline; Birglin, Marie-José.  Clés pour le CDI. Paris: Hachette Littérature, 1994.

Chapron, Françoise. Les CDI (Centres de documentation et d’information) des lycées et collèges. Paris: Presses Universitaires de France, 1999.

Olteanu, Virgil. Din istoria si arta cartii. Lexicon. Bucuresti: Editura Enciclopedica, 1992.

Recherche documentaire et maîtrise de l’information. Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. Rouen : C.R.D.P. de Haute-Normandie, 1999.

Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: CRDP, 1996.

In : Universul Scolii, martie-aprilie 2006, nr.3-4 (93-74), p. 2.

In epoca unor transformari semnificative la nivel educativ ai informational apare din ce în ce mai clar si mai imperativ faptul ca este necesara formarea si dezvoltarea competentelor informationale înca din primii ani de scoala. Conceptul de « stapânire a informatiei » («maîtrise de l’information») a aparut gratie unor tendinte de promovare a formarii asa-numitelor abilitati pentru informatie, tendinte manifestate în diferite parti ale lumii începând cu a doua jumatate a secolului XX. Profilul persoanei instruite pentru informatie este însa acelasi, indiferent de frontierele geografice. Iata, spre exemplu, cum sunt definite într-un document aparut în SUA în anul 1998, referitor la normele scolare de instruire pentru informatie si tehnologie, cele câteva elemente care caracterizeaza o persoana educata pentru informatie :

1. sa identifice si sa articuleze nevoile de informare

2. sa identifice si sa selecteze sursele de informatie corespunzatoare

3. sa formuleze si sa efectueze în mod eficient strategiile de cercetare adecvate diferitele tipuri de resurse documentare

4. sa evalueze în mod critic informatia cautata

5. sa organizeze, sa sintetizeze, sa integreze si sa puna în practica informatia gasita

6. sa comunice demersul de cercetare realizat

7. sa înteleaga structura mediului informational si procesul prin care informatia este produsa, organizata si difuzata

8. sa înteleaga ordinea publica si exigentele morale referitoare la accesul la informatie si utilizarea acesteia.

Este de la sine înteles ca nici o persoana, nici o unitate scolara si nici o structura info-documentara nu poate crea singura astfel de indivizi, ca se impune colaborarea permanenta între corpul profesoral si specialistii stiintelor informarii si comunicarii. Si se impune, cu siguranta, o restructurare si o modificare a curriculei existente cel putin la nivelul învatamântului preuniversitar. Se invoca adesea si în mod acuzator lipsa de repere a tinerilor, incapacitatea lor de a discerne binele de rau, adevarul de minciuna. Se spune adesea ca, ei, tinerii, îsi cunosc drepturile si îsi ignora îndatoririle. Se uita din nebagare de seama sau din orgoliu ca, în absenta unor valori prin care drumul sa capete un sens, o directie, o finalitate, orice reper este inutil pentru cel care merge. La ce bun sa declaram razboi lipsei de repere a adolescentilor atunci când nu le indicam directia buna, când ei nu au nici un mijloc de a-si exersa libertatea si responsabilitatea, când în fata proiectelor unei societati careia nu-i înteleg nici sensul nici coerenta nu le ramâne decât supunerea sau revolta? Nu despre razboi trebuie sa fie vorba, în opinia noastra, ci despre o încercare comuna a educatorului si a educatului de a îmblânzi necunoscutul lumii. Parafrazând o afirmatie a lui Aimé Césaire as spune, cu riscul asumat al pacatului de a cadea în patetic: „ l’éducation, c’est tout ce que l’homme a inventé pour rendre le monde vivable et la mort affrontable ».

Demersul de cercetare documentara

Se vorbeste, în general, despre doua tipuri de cercetare documentara:

1. cercetarea documentara punctuala: presupune o simpla prelevare de informatii, respectiv gasirea unui raspuns la o anumita întrebare vizând viata scolara, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; cercetarea documentara punctuala reprezinta o etapa foarte limitata în timp, parcursa în cadrul si în serviciul unui proiect global. Spre exemplu, în cazul proiectului nostru, consultarea catalogului sistematic al CDI pentru a afla care sunt documentele referitoare la cultura si civilizatia Frantei.

2. cercetarea documentara de lunga durata: constituie ea însasi obiectul unui proiect; un astfel de demers are un dublu scop: primul este acela de a gasi informatiile cautate, deci de a gasi raspunsuri la anumite întrebari; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul sa se înscrie într-o metodologie de cercetare, asadar sa învete sa caute si nu doar sa gsseasca un document sau altul; revenind la exemplul nostru, elevii învata sa utilizeze catalogul traditional al unui CDI/biblioteci: învata ce este un catalog, ce tipuri de cataloage exista, ce fel de informatie ofera fiecare dintre ele, care sunt regulile de redactare a unei fise de catalog, ce corespondente se pot stabili între fisa de catalog si o lista de referinte bibliografice, cum se interogheaza o baza locala de date (un catalog informatizat) sau o baza de date la distanta .

Despre cel de al doilea tip de cercetare documentara a fost vorba în experienta didactica pe care am ales si o prezentam în acest articol.

Activitatea a fost propusa unui grup de 30 de elevi din clasa a XI-a, profil stiintele naturii-franceza intensiv, ca o aplicatie practica la continuturile Programei de limba franceza pentru clasa a XI-a si ca o avanpremiera la examenul de obtinere a atestatului de limba franceza, examen pe care elevii acestei clase urmeaza sa-l sustina (facultativ) în anul scolar urmator. Am parcurs etapele clasice ale unui demers de cercetare documentara:

1. definirea obiectivelor de cercetare
2. analizarea subiectului
3. organizarea muncii
4. adunarea datelor
5. cautarea si selectarea documentelor pertinente
6. prelucrarea, sintetizarea si comunicarea informatiilor
7. evaluarea activitatii

Proiectul a demarat la începutul lunii februarie 2005 si s-a încheiat în ultima saptamâna a lunii mai. Elevii si-au ales o tema de cultura si civilizatie franceza dintr-o lista propusa de catre profesorul de franceza sau au propus ei însisi una vizând : demografia, influenta mass-mediei asupra tinerilor francezi, probleme legate de educatia institutionalizata, integrarea imigrantilor si a persoanelor cu handicap, preferintele tinerilor francezi în materie de petrecere a timpului liber, schimbarea modelelor familiale, sporturile preferate ale francezilor, locul ocupat de noile tehnologii ale informarii si comunicarii în educatia tinerilor, sanatate, violenta, consumul de droguri, protectia mediului înconjurator, implicarea tinerilor francezi în viata comunitatii.

Criteriile de evaluare le-au fost facute cunoscute elevilor de la începutul proiectului :

Criteriul de evaluare	Punctajul acordat
1.Dosarul individual sa aiba o coperta care sa contina principalele elemente de identificare a produsului documentar : autor, loc, data, titlul, iar tratarea subiectului sa nu depaseasca 3 pagini de text tehnoredactat cu caractere Times New Roman 12, interlinie 1,5 sau 5 pagini de manuscris	1 p.
2. În lista bibliografica sa se regaseasca cel putin doua categorii de documente : monografice si periodice/pe suport traditional si pe suport audio-vizual sau informatic/lucrari documentare si lucrari de fictiune, iar referintele sa fie redactate conform modelului indicat	1,5 p.
3. Ideile sa fie expuse în mod clar, conform unui plan logic si aparent	2 p.
4. Continutul sa fie adecvat temei de cultura si civilizatie franceza contemporana anuntat de titlu	2 p.
5. Corectitudinea morfosintactica si lexicala	2,5 p.
S-a prevazut acordarea unui punct din oficiu.

Pentru ca propunerea de alegere a temei sa se transforme într-un proiect de cercetare a fost nevoie de o etapa de mobilizare a ideilor, a cunostintelor si a reprezentarilor pe care elevii le aveau despre subiectul ales. Rolul dictionarelor si al enciclopediilor a fost foarte important pentru clarificarea termenilor si stabilirea unei liste de cuvinte cheie referitoare la subiectul vizat. Decizia de a aloca un numar de 4 ore de curs pentru clarificarea problemelor referitoare la demersul de cercetare documentara s-a dovedit salutara; elevii au fost capabili, în marea lor majoritate sa identifice ulterior în fondul documentar al CDI documentele pertinente subiectului ales, sa-si întocmeasca lista de referinte bibliografice, sa respecte structura unui text argumentativ (au fost, desigur, si unele situatii în care Internetul a fost considerat, în mod eronat, ca ….solutia salvatoare). Fiind obligati sa lucreze în autonomie, dupa ce fiecare plan de cercetare a fost discutat cu profesorul coordonator, unii dintre ei fie nu au reusit sa depaseasca tentatia descriptivului, fapt ce a atras dupa sine diminuarea notei acordate, fie nu au respectat criteriile de evaluare documentara a produsului realizat (criteriile 1 si 2). Toti au apreciat însa activitatea ca foarte utila atât pentru modul în care cunostintele referitoare la demersul de csutare, selectare, organizare, prelucrare si transmitere a informatiilor referitoare la un anumit subiect îi vor ajuta sa lucreze mai eficient pentru realizarea altor sarcini de lucru disciplinare, cât si pentru faptul ca au avut ocazia sa gaseasca si sa asimileze unele informatii care au clarificat si au extins anumite aspecte referitoare la spatiul francofon, în general si la societatea francezs contemporana, în particular.

Prof.Georgeta Badau – Colegiul National „Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia

Bibliografie selectiva:

Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999

Recherche documentaire et maîtrise de l’information: Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. CRDP de Rouen, 2000

Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: CRDP, 1996

---