In : Universul Scolii, martie-aprilie 2006, nr.3-4 (93-74), p. 2.
In epoca unor transformari semnificative la nivel educativ ai informational apare din ce în ce mai clar si mai imperativ faptul ca este necesara formarea si dezvoltarea competentelor informationale înca din primii ani de scoala. Conceptul de « stapânire a informatiei » («maîtrise de l’information») a aparut gratie unor tendinte de promovare a formarii asa-numitelor abilitati pentru informatie, tendinte manifestate în diferite parti ale lumii începând cu a doua jumatate a secolului XX. Profilul persoanei instruite pentru informatie este însa acelasi, indiferent de frontierele geografice. Iata, spre exemplu, cum sunt definite într-un document aparut în SUA în anul 1998, referitor la normele scolare de instruire pentru informatie si tehnologie, cele câteva elemente care caracterizeaza o persoana educata pentru informatie :
1. sa identifice si sa articuleze nevoile de informare
2. sa identifice si sa selecteze sursele de informatie corespunzatoare
3. sa formuleze si sa efectueze în mod eficient strategiile de cercetare adecvate diferitele tipuri de resurse documentare
4. sa evalueze în mod critic informatia cautata
5. sa organizeze, sa sintetizeze, sa integreze si sa puna în practica informatia gasita
6. sa comunice demersul de cercetare realizat
7. sa înteleaga structura mediului informational si procesul prin care informatia este produsa, organizata si difuzata
8. sa înteleaga ordinea publica si exigentele morale referitoare la accesul la informatie si utilizarea acesteia.
Este de la sine înteles ca nici o persoana, nici o unitate scolara si nici o structura info-documentara nu poate crea singura astfel de indivizi, ca se impune colaborarea permanenta între corpul profesoral si specialistii stiintelor informarii si comunicarii. Si se impune, cu siguranta, o restructurare si o modificare a curriculei existente cel putin la nivelul învatamântului preuniversitar. Se invoca adesea si în mod acuzator lipsa de repere a tinerilor, incapacitatea lor de a discerne binele de rau, adevarul de minciuna. Se spune adesea ca, ei, tinerii, îsi cunosc drepturile si îsi ignora îndatoririle. Se uita din nebagare de seama sau din orgoliu ca, în absenta unor valori prin care drumul sa capete un sens, o directie, o finalitate, orice reper este inutil pentru cel care merge. La ce bun sa declaram razboi lipsei de repere a adolescentilor atunci când nu le indicam directia buna, când ei nu au nici un mijloc de a-si exersa libertatea si responsabilitatea, când în fata proiectelor unei societati careia nu-i înteleg nici sensul nici coerenta nu le ramâne decât supunerea sau revolta? Nu despre razboi trebuie sa fie vorba, în opinia noastra, ci despre o încercare comuna a educatorului si a educatului de a îmblânzi necunoscutul lumii. Parafrazând o afirmatie a lui Aimé Césaire as spune, cu riscul asumat al pacatului de a cadea în patetic: „ l’éducation, c’est tout ce que l’homme a inventé pour rendre le monde vivable et la mort affrontable ».
Demersul de cercetare documentara
Se vorbeste, în general, despre doua tipuri de cercetare documentara:
1. cercetarea documentara punctuala: presupune o simpla prelevare de informatii, respectiv gasirea unui raspuns la o anumita întrebare vizând viata scolara, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; cercetarea documentara punctuala reprezinta o etapa foarte limitata în timp, parcursa în cadrul si în serviciul unui proiect global. Spre exemplu, în cazul proiectului nostru, consultarea catalogului sistematic al CDI pentru a afla care sunt documentele referitoare la cultura si civilizatia Frantei.
2. cercetarea documentara de lunga durata: constituie ea însasi obiectul unui proiect; un astfel de demers are un dublu scop: primul este acela de a gasi informatiile cautate, deci de a gasi raspunsuri la anumite întrebari; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul sa se înscrie într-o metodologie de cercetare, asadar sa învete sa caute si nu doar sa gsseasca un document sau altul; revenind la exemplul nostru, elevii învata sa utilizeze catalogul traditional al unui CDI/biblioteci: învata ce este un catalog, ce tipuri de cataloage exista, ce fel de informatie ofera fiecare dintre ele, care sunt regulile de redactare a unei fise de catalog, ce corespondente se pot stabili între fisa de catalog si o lista de referinte bibliografice, cum se interogheaza o baza locala de date (un catalog informatizat) sau o baza de date la distanta .
Despre cel de al doilea tip de cercetare documentara a fost vorba în experienta didactica pe care am ales si o prezentam în acest articol.
Activitatea a fost propusa unui grup de 30 de elevi din clasa a XI-a, profil stiintele naturii-franceza intensiv, ca o aplicatie practica la continuturile Programei de limba franceza pentru clasa a XI-a si ca o avanpremiera la examenul de obtinere a atestatului de limba franceza, examen pe care elevii acestei clase urmeaza sa-l sustina (facultativ) în anul scolar urmator. Am parcurs etapele clasice ale unui demers de cercetare documentara:
- definirea obiectivelor de cercetare
- analizarea subiectului
- organizarea muncii
- adunarea datelor
- cautarea si selectarea documentelor pertinente
- prelucrarea, sintetizarea si comunicarea informatiilor
- evaluarea activitatii
Proiectul a demarat la începutul lunii februarie 2005 si s-a încheiat în ultima saptamâna a lunii mai. Elevii si-au ales o tema de cultura si civilizatie franceza dintr-o lista propusa de catre profesorul de franceza sau au propus ei însisi una vizând : demografia, influenta mass-mediei asupra tinerilor francezi, probleme legate de educatia institutionalizata, integrarea imigrantilor si a persoanelor cu handicap, preferintele tinerilor francezi în materie de petrecere a timpului liber, schimbarea modelelor familiale, sporturile preferate ale francezilor, locul ocupat de noile tehnologii ale informarii si comunicarii în educatia tinerilor, sanatate, violenta, consumul de droguri, protectia mediului înconjurator, implicarea tinerilor francezi în viata comunitatii.
Criteriile de evaluare le-au fost facute cunoscute elevilor de la începutul proiectului :
|
Criteriul de evaluare |
Punctajul acordat |
| 1.Dosarul individual sa aiba o coperta care sa contina principalele elemente de identificare a produsului documentar : autor, loc, data, titlul, iar tratarea subiectului sa nu depaseasca 3 pagini de text tehnoredactat cu caractere Times New Roman 12, interlinie 1,5 sau 5 pagini de manuscris | 1 p. |
| 2. În lista bibliografica sa se regaseasca cel putin doua categorii de documente : monografice si periodice/pe suport traditional si pe suport audio-vizual sau informatic/lucrari documentare si lucrari de fictiune, iar referintele sa fie redactate conform modelului indicat | 1,5 p. |
| 3. Ideile sa fie expuse în mod clar, conform unui plan logic si aparent | 2 p. |
| 4. Continutul sa fie adecvat temei de cultura si civilizatie franceza contemporana anuntat de titlu | 2 p. |
| 5. Corectitudinea morfosintactica si lexicala | 2,5 p. |
|
S-a prevazut acordarea unui punct din oficiu. |
|
Pentru ca propunerea de alegere a temei sa se transforme într-un proiect de cercetare a fost nevoie de o etapa de mobilizare a ideilor, a cunostintelor si a reprezentarilor pe care elevii le aveau despre subiectul ales. Rolul dictionarelor si al enciclopediilor a fost foarte important pentru clarificarea termenilor si stabilirea unei liste de cuvinte cheie referitoare la subiectul vizat. Decizia de a aloca un numar de 4 ore de curs pentru clarificarea problemelor referitoare la demersul de cercetare documentara s-a dovedit salutara; elevii au fost capabili, în marea lor majoritate sa identifice ulterior în fondul documentar al CDI documentele pertinente subiectului ales, sa-si întocmeasca lista de referinte bibliografice, sa respecte structura unui text argumentativ (au fost, desigur, si unele situatii în care Internetul a fost considerat, în mod eronat, ca ….solutia salvatoare). Fiind obligati sa lucreze în autonomie, dupa ce fiecare plan de cercetare a fost discutat cu profesorul coordonator, unii dintre ei fie nu au reusit sa depaseasca tentatia descriptivului, fapt ce a atras dupa sine diminuarea notei acordate, fie nu au respectat criteriile de evaluare documentara a produsului realizat (criteriile 1 si 2). Toti au apreciat însa activitatea ca foarte utila atât pentru modul în care cunostintele referitoare la demersul de csutare, selectare, organizare, prelucrare si transmitere a informatiilor referitoare la un anumit subiect îi vor ajuta sa lucreze mai eficient pentru realizarea altor sarcini de lucru disciplinare, cât si pentru faptul ca au avut ocazia sa gaseasca si sa asimileze unele informatii care au clarificat si au extins anumite aspecte referitoare la spatiul francofon, în general si la societatea francezs contemporana, în particular.
Prof.Georgeta Badau – Colegiul National „Horea, Closca si Crisan » din Alba Iulia
Bibliografie selectiva:
Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999
Recherche documentaire et maîtrise de l’information: Formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale. CRDP de Rouen, 2000
Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants. Créteil: CRDP, 1996
