Enseignante de français

Enseignante de français

Femeia ?i copilul în societatea româneasc? a secolului al XIX-lea

Sursa imaginii: https://adevarul.ro/locale/targu-mures/ipostazele-femeii-evul-mediu-astazi-invatatoare-romanca-banat-ideile-nasc-capul-femeii-barbatul-duce-arena-publica-1_54f9daae448e03c0fd4ba54a/index.html

Secolul al XIX-lea reprezint? pentru români o perioad? foarte important?. Începute la sfâr?itul secolului al XVIII-lea, continuate în prima jum?tate a secolului al XIX-lea, o serie de procese si fenomene î?i g?sesc cristalizarea în cea de a doua jum?tate a acestuia. Dou? aspecte merit? re?inute în seria transform?rilor sociale ?i politice care caracterizeaz? aceast? perioad?. Primul se refer? la instalarea societ??ii burgheze ?i a principiilor capitalismului, cel de al doilea la faptul c? ideea de na?iune ?i de stat na?ional câ?tig? din ce în ce mai mul?i adep?i ?i va triumfa cu unirea celor dou? principate române ?i crearea statului na?ional.

În ceea ce prive?te familia ?i femeia, schimb?rile nu sunt esen?iale. Diferen?a de sex r?mâne un principiu discriminator. Femeile sunt excluse de la orice participare la via?a public?. O schimbare important? în domeniul juridic se produce între 1831 ?i 1848, atunci când dreptul francez devine modelul dominant.  A?adar, principiul masculinit??ii r?mâne valabil.  În ceea ce prive?te raporturile dintre so?i sau dintre p?rin?i ?i copii, tr?s?tura dominant? r?mâne pozi?ia dominant? a b?rbatului, respectiv a tat?lui. Ca noutate, apare principiul responsabilit??ii personale în dreptul civil ?i penal. Femeia nu mai r?spunde pentru delictele so?ului s?u dac? nu a participat la acestea. Atât Codul Calimach cât ?i Legiuirea Caragea legiferau divor?ul ?i stabileau motivele acestuia.

În cea de a doua jum?tate a secolului al XIX-lea apar noi texte juridice: Constitu?ia de la 1866 (model belgian), Codul civil de la 1864 (având drept model codul civil francez). Marea noutate introdus? de acest cod civil este reprezentat? de reformele care instaureaz? regimul burghez. Astfel, individul era considerat drept fundament al dreptului care avea drept scop protejarea ?i asigurarea libert??ii individuale ?i protejarea propriet??ii private. Dac? drepturile civile vizeaz? orice individ, drepturile politice privesc doar cet??eanul. Este interesant modul în care aceste reglement?ri definesc stabilesc cine poate fi cet??ean al statului român. O prim? condi?ie era aceea de a fi român. Mai apoi, persoana în cauz? trebuie s? nu fie minor?, femeie ?i s? fie s?n?toas? din punct de vedere psihic. De asemenea, dac? sunt prev?zute o serie de reguli prin care str?inii pot fi naturaliza?i ?i pot deveni cet??eni, nu exist? în aceste texte legislative nici cel mai m?runt comentariu referitor la femei. Codul civil de la 1864 men?ine, de fapt, ideea c? femeia este lipsit? de experien?? ?i slab?. În consecin??, pentru a fi protejat?, femeia c?s?torit? trebuie s? se supun? puterii maritale a so?ului s?u.

 Starea de inferioritate a femeii se manifesta atât în rela?iile personale (nume, domiciliu, conduit?, cet??enie etc), în cele patrimoniale (toate veniturile familiei erau concentrate în mâinile so?ului care le ?i administra, femeia nu putea intenta un proces f?r? autorizarea so?ului, nu putea înstr?ina bunurile primite ca dot? f?r? participarea so?ului s?u la semnarea actelor juridice), dar chiar ?i fa?? de copii (autoritatea parental? nu putea fi exercitat? de c?tre mam? atâta timp cât tat?l era în via??). […]

Pentru a citi textul integral, da?i clic aici

 

Badau, Georgeta; Panait,  Antonina. Amenajarea si gestionarea unui CDI: Ghid pentru personalul din centrele de documentare ?i informare

 

…………………………………………………………………………………………………………………….………………………………………….

B?d?u, Georgeta; Panait,  Antonina . Amenajarea ?i gestionarea unui CDI: Ghid pentru personalul din centrele de documentare ?i informare. Alba Iulia : [s.n.], 2009.

ISBN:  978-973-0-06751-4

Pentru a consulta si descarca gratuit diferitele capitole, faceti clic pe numele capitolului care va intereseaza.  

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

SUMARUL LUCR?RII:

1. GESTIONAREA SPATIULUI CDI
1.1. Spatii specifice: suprafe?e, caracteristici (amplasare, dotare cu materiale ?i echipamente informatice ?i audiovizuale) p.2-10
1.2. Iluminare, caldur?, alimentare cu energie electric?, securitate, norme P.S.I. p.11
2. GESTIONAREA MATERIALELOR SI A ECHIPAMENTELOR
2.1. Mobilierul p.12-18
2.2. Materialele decorative ?i de semnalare p.19-20
3. GESTIONAREA FONDULUI DOCUMENTAR AL UNUI CENTRU DE DOCUMENTARE SI INFORMARE
3.1. Dezvoltarea colectiilor: politica de achizi?ii, modalit??i de completare a fondului documentar p.22-23
3.2. Eviden?a publica?iilor: eviden?a global? ?i eviden?a individual?

 

p.23-34
3.3. Cotarea, indexarea/clasificarea ?i catalogarea publica?iilor p.35-47
3.4. Organizarea fondului documentar p.48
3.5. Organizarea cataloagelor tradi?ionale ?i informatizate p.49-55
3.6. Verificarea fondului documentar al centrului de documentare ?i informare ?i scoaterea din gestiune a anumitor categorii de documente p.55-57
3.7. Informatizarea centrului de documentare ?i informare p.57-61
4. UTILIZAREA PROGRAMATA SI NEPROGRAMATA A CDI_ROI_PLANIFICAREA ACTIVITATILOR_EVALUAREA ACTIVITATII CDI
4.1. Regulamentul de organizare ?i func?ionare a C.D.I. p.62
4.2. Planificarea activitatilor p.62-63
4.3. Utilizarea programatati utilizarea neprogramata a C.D.I. p.63-67
4.4. Evaluarea activitatii C.D.I. p.67-69
BIBLIOGRAFIE SI WEBOGRAFIE p.70-72

O civiliza?ie sub semnul lupului

Sursa imaginii: https://www.deviantart.com/mateslaurentiu/art/Immortal-Ancestors-451909274 

C?utând în izvoarele antice informa?ii despre daco-ge?i, str?mo?ii poporului român, ajungem u?or la mitologie. Întreaga simbolistic? pe care dacii au impus-o antichit??ii a fost pus? de contemporanii lor sub semnul lupului. În « De la Zalmoxis la Genghis-Han » Mircea Eliade avanseaz? o interpetare a acestui simbol în eseul cu titlul “Dacii ?i lupii”. Ea pleac? de la numele de „daoi” pe care-l d? Strabon dacilor ?i de la substantivul „daos”, care în frigian? înseamn? „lup”. „Daoi” ar însemna „lupii”. R?d?cina cuvântului ar fi „dh?u” — a ap?sa, a strânge, a sugruma, din care deriv? iliricul „dhaunos” — lup, zeul Daunus, un alt zeu trac al r?zboiului, Kandaon sau lidianul Kamdaules. De fapt, numele unor popula?ii întregi ?i ale unor state antice de origine evident indo-european?, apoi numeroasele toponime, precum ?i numele vechilor zeit??i ?i cele ale eroilor antici sunt legate de numele lupului. Dacii nu constituie o excep?ie. De altfel, vecinii lor din nord-est se numeau Lupiones Sarmatae iar cei din nord-vest, neurii, erau cunoscu?i pentru obiceiurile lor lykantropice (Herodot, Historiae, IV, 105).

Divinitate de origine totemic?, lupul este prezent în diferite mitologii. Focarul mitologiei grece?ti l-a constituit regiunea Elis, locuit? în vechime, dup? tradi?ie (Strabon, Geographika, VII, 7, 1—2), de barbari, în special cauconi de origine trac? (ca ?i cei din Asia Mic?). Eroul eponim al acestora era Caucon, identi£icat adesea cu Lykos (lupul), o veche zeitate de origine trac?. În alte versiuni, Caucon este numit fiul lui Lykaon, tot o zeitate de origine trac?, considerat în legende ca un fel de rege al zeilor. Despre Lykaon se spune c? ar fi fost regele Arkadiei. El ar fi întemeiat pe muntele Lykaion (muntele lupilor) un sanctuar, numit Lykosura, pentru Zeus Lykaios. De altfel, chiar numele vechi al Arkadiei era Lykaonia ( ?ara lupilor). Acest om-lup era numit ?i Lykurgos. De numele lui sunt legate s?rb?torile Lykaia, care se ?ineau periodic (din patru in patru ani). El apare în reprezent?ri grafice ca un om îmbr?cat în piele de lup. În cadrul serb?rilor Lykaia se aduceau jertfe umane, în special tineri. Victima uman? era sacrificat? ?i apoi mîncat? de c?tre tinerii lupt?tori care deveneau astfel lykantropi. Cultul lupului era practicat ?i în Argos ?i în Asia Mic?, la lykienii din Lykia (care însemna, ca ?i Lyaonia, tot „?ara lupilor »). Mai erau ?i al?i zei care aveau leg?tur? cu lupul : Artemis Lykoartis, în regiunea vechiului ora? Lykon, Apollon Lykaios, în Argos, Apollon Lykogenes în Lykia. Sfîr?itul cultului lykantropic din Elis ?i regiunile învecinate este povestit într-o veche legend? a Arkadiei. Se apunea c? Zeus (cel autentic f?r? atributul Lykaios) 1-a vizitat pe regele Lykaon. Acesta, dându-i respectul cuvenit, l-a s?rb?torit dup? obiceiul locului, oferindu-i ca jertf? pe propriul s?u copil, numit Arkas. Zeus, revoltat de sacrilegiul petrecut, 1-a transformat pe Lykaon în lup ?i a instituit ca pedeaps?, pentru oricine va mai îndr?zni s? m?nânce carne de om, transformarea pentru nou? ani în lup ?i posibilitatea de a redeveni om doar dac? în tot acest interval nu se atinge din nou de mâncarea interzis?.

Relat?ri asem?n?toare apar îns? ?i la romani, pentru o perioad? evident mai târzie. Este vorba de amintirea unei divinit??i numit? Luperkus. În leg?tur? cu acesta este amintit? o pe?ter? (Lupercal), în care era p?strat idolul ?i o s?rb?toare (Lupercalia), în cadrul c?reia se aduceau sacrificii animaliere la intrarea în pe?ter?. Cu ocazia acestui sacrificiu, erau adu?i în fa?a altarului ?i doi tineri c?rora preotul le atingea fruntea cu cu?itul înro?it în sângele victimelor sacrificate, ceea ce se consider? c? aminte?te de vechile sacrificii umane.

?i în mitologia nordic? apare un fel de zeitate-demon, lupul Fenrir, care avea doi fii (Skoll ?i Hati): unul alerga pe cer s? înghit? soarele, cel?lalt alerga dup? lun?; când reu?eau s? le ajung?, se petreceau eclipsele. Existau îns? ?i personaje legendare, ca tat?l lui Skallagrim, care se numea Ulf (lupul) ?i care se transforma dup? voie în lup sau în om.

Tradi?ia lykantropiei s-a men?inut în nord pân? în Evul Mediu târziu. Lykantropul era numit Ulfepnar sau Berserkr ?i era recunoscut dup? pielea de lup sau de urs pe care o purta. Longobarzii se pare c? adoptaser? transformarea în câine, c?ci lupt?torii lor, cu atribu?ii lykantropice (beau sângele du?manilor), erau numi?i în cronici (secolul al VIII-lea e.n.) Cynocephali. Multe zeit??i, printre care ?i Wodan, aveau ca semn distinctiv îmbr?c?minte animalier?, ca ?i divinit??ile indiene Bhava ?i Sarva, care erau reprezentate ca oameni îmbr?ca?i în piele de lup.

Stindardul dac – corpul de balaur cu cap de lup era un motiv de groaz? pentru du?mani. El era alc?tuit din aram? – de aici ?i expresia „lupii de aram? ai dacilor”; capul lupului avea gura larg deschis?, iar pe corp erau plasa?i solzi mobili din metal. Stegarul purta  ridicat acest stindard în goana calului ?i aerul care p?trundea  prin gura deschis? scotea sunete ?uier?toare, înso?ite de zgomotul solzilor care se loveau între ei. În jurul stegarului, lupt?torii aveau pe fa?? m??ti de lup sau urs ?i morm?itul lor înfrico??tor, ca al unor adev?ra?i carnasieri, însp?imânta pe du?mani. Imaginea mitic? a Lupului Alb, c?petenia lupilor, era respectat? cu sfin?enie, el fiind considerat salvatorul dacilor din cetatea Sarmisegetuza asediat? de romani ?i, în general, cel care-i ajuta pe daci  în orice moment de cump?n?. […]

Pentru a citi studiul integral, da?i clic  aici.

Emily L. ou la fascination du paysage chez Marguerite Duras

La force de ce  livre n’est pas dans l’amour raconté mais comme dans « Les Mille et une nuits », dans l’enjeu du récit. Je vous raconte pour vous retenir. Pour remplir ce vide, conjurer la peur. « Il me semble que c’est lorsque ce sera dans un livre que cela ne fera plus souffrir… Que ce ne sera plus rien. Que ce sera effacé. ». « Cette histoire quand je l’écris, c’est comme si je vous retrouvais… que je retrouvais les moments où je ne sais pas encore, ni ce qui arrive, ni ce qui va arriver. » Comme si l’on revenait à un état d’ignorance originaire et de disponibilité. Au point zéro où tout est possible.
C’est là le phénomène Duras ou si l’on veut la fonction qu’elle joue : nous faire croire au surgissement possible de l’extraordinaire, de l’inconcevable, de l’absolu dans le quotidien. À la fois elle-même et toujours différente ; rôdant inlassablement sur les mêmes lieux, aux mêmes carrefours, dans la même lumière. L’amour, le désespoir, les colonies, les bars, les cris dans la nuit. Éléments de là géographie M.D. – si clairement repérables qu’on risque d’oublier l’essentiel : ce qui joint ces fleuves, ces ciels, ces paquebots, ces hôtels, ces amants. Des chemins toujours imprévisibles. C’est dans ces bizarreries que Duras donne toute sa mesure. […]

Pour lire l’étude intégrale, cliquez aici.

Dezvoltarea competen?elor de evaluare a cadrelor didactice pentru examenul de definitivare în înv???mânt ?i concursul na?ional pentru ocuparea posturilor / catedrelor vacante / rezervate în unit??ile de înv???mânt preuniversitar

În perioada 16-24 aprilie 2018,  ISJ Alba ?i CCD Alba organizeaz? cursul Dezvoltarea competen?elor de evaluare a cadrelor didactice pentru examenul de definitivare în înv???mânt ?i concursul na?ional
pentru ocuparea posturilor / catedrelor vacante / rezervate în unit??ile de înv???mânt preuniversitar – Limba francez? 

Cursul este gratuit ?i se desf??oar? la Colegiul Tehnic « Dorin Pavel » din Alba Iulia, în intervalul orar 14,00-18,00.  

TIPUL DE PROGRAM: formare continu?

PUBLIC ?INT?
VIZAT: 
cadre didactice ce inten?ioneaz? s? participe în calitate de evaluatori la examenele de definitivare în înv???mânt ?i concursul na?ional pentru ocuparea posturilor / catedrelor vacante / rezervate în unit??ile de înv???mânt preuniversitar

DURATA: 25 ore

MODALIT??I DE
EVALUARE:
  portofoliu

Responsabil de program: 

Ligia Oros, profesor metodist la CCD Alba

FORMATORI:
prof. Larisa Oltean, inspector ?colar pentru limbi moderne, ISJ Alba
prof. Georgeta B?d?u, profesor de limba francez?, grad didactic I, metodist al ISJ Alba 

Site-ul
form?rii : 
https://sites.google.com/site/deftitularizare2018ab/

Ziua de formare

Teme (limbi
moderne)

Observa?ii

Ziua 1

16/04/2018

Examenul de
definitivare în înv???mânt ?i concursul na?ional pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante/rezervate în unit??ile de înv???mânt preunivrsitar: cadru legislativ, modalitatea de desf??urare a
inspec?iei la clas?, modalitatea de desf??urare a probei scrise a examenului
de definitivare, programe de examen, modele de subiecte

 4 h

 

 

Ziua 2

17/04/2018

Evaluarea lucr?rilor candida?ilor participan?i la examenul de definitivare în înv???mânt în concordan?? cu  documentele oficiale în vigoare (programele de examen, Cadrul European Comun de Referin?? pentru Limbi, programele ?colare în vigoare) 

 

 4 h

Ziua 3

18/04/19/04

Evaluarea lucr?rilor candida?ilor participan?i la concursul na?ional pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante/rezervate în unit??ile de înv???mânt preuniversitar în concordan?? cu  documentele oficiale în vigoare (programele de examen, Cadrul European Comun de Referin?? pentru Limbi, programele ?colare în vigoare) 

4 h

Ziua 4, Ziua 5

19/04/2018, 20/04/2018

Evaluarea lucr?rilor candida?ilor participan?i la examenul de definitivare în înv???mânt ?i concursul na?ional pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante/rezervate în unit??ile de înv???mânt preuniversitar în concordan??: modele de subiecte, bareme de evaluare, armonizarea evalu?rii (1)

 8 h

Ziua 6, ziua 7

23/04/2018, 24/04/2018

Evaluarea lucr?rilor candida?ilor participan?i la examenul de definitivare în înv???mânt ?i concursul na?ional pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante/rezervate în unit??ile de înv???mânt preuniversitar în concordan??: modele de subiecte, bareme de evaluare, armonizarea evalu?rii (2)

 3h

Evaluarea
programului de formare 

 2 h